Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Livia Rusu: Colacul de mireasă şi turtele-simboluri şi semnificaţii
COLACUL DE MIREASÄ §1 TURTELE 147 pentru transport, a§ezändu-le una längä alta, in dungä, nu una peste alta, ca sä nu se lipeascä. Cele ín forma de pi§coturi se leagä mai multe bucäti in celofán. Turtele pentru mirese se fac la comandä, dar §i de dus la tärgurile cämpene§ti de varä-Tärgul cire§elor din Bräncovene§ti, Tärgul fetelor de la Gurghiu sau alte tärguri la teaca, Mila§, Monor etc., precum §i in fiecare joi in piatä la Reghin, unde erau cumpärate, ca §i astäzi, pentru fete, pentru copii, pentru nunti, dar §i pentru inmormäntäri §i parastase, cänd se pune §i se impodobe§te printre altele §i cu tűrte, „pomul de cununie“. Turtele pentru mirese sunt in formä de inimä, mai mari, mai bogát ornamentate cu mai multe oglinjioare la mijloc §i pe coituri. Sunt vopsite peste tot cu ro§u, apói ornamentate cu alte culori in diverse modele cu pastä de cremä. Colacul de mireasä cu tűrte pe el, simbol de bel§ug §i fertilitate, asociat cu roata norocului din ciciül vietii omului, este adänc inrädäcinat in obiceiurile traditionale. Aceea§i semnificatie о are colacul soacrei, la fei de frumos impodobit, cu care soacra mare intämpinä in pragul casei pe mirii sositi din cununie §i pe care il tine deasupra capului miresei cänd о ia de mänä §i inträ in casä, inconjuränd masa de trei őri. Acest colac este prezent §i astäzi in ceremóniáiul muntilor romäne§ti in unele sate, iar in altele a fost inlocuit cu un tort. Pe acest colac se pun multi báni de härtie, menindu-se astfei mirilor bel§ug §i bogätie. Prin forma lui de cerc, colacului i se atribuie о putere magicä de apärare impotriva fortelor malefice care ar putea influenta destinul familiei. in aceastä sferä se inscriu §i mi§cärile de inconjurare insotite de formule de augurare: soacra mare, tinänd colacul deasupra capului miresei ocole§te masa de trei ori zicänd: „Roatä, roatä p’ ingä masä/ Sä intre norocu-n casä/ La mire §i la mireasä“; coläcarii, dupä ce reu§eau sä ia colacul a§ezat in curtea miresei, pe о cofä cu apä, inconjurau alaiul nuntii de trei ori §i tot de atätea ori dädeau mirelui sä ímbuce din colac. Numärul trei este „cifra...repetärilor menite sä asigure reu§ita unei actiuni"; „Peste tot el exprima о ordine perfectä, о totalitate organizatä §i ierarhizatä in vederea creatiei. Este semnul principiului masculin (Yang) dinamic §i fecundator, al cerului in opozitie cu pämäntul, al totalitätii cosmice (lumea de jos-pämäntul-cerul) §i al persoanei (incon§tientul-con§tientulsupracon§tientul)“. Este expresia desävär§irii, exprimä unitatea §i armonia. insu§irile magico-rituale ale colacului, ce pot influenta viata mirilor, ca §i relatiile lor cu divinitatea §i cu cei din jur, cu colectivitatea din care fac partedupä nuntä acest colac precum §i turtele se täiau bucäti, iar mireasa le ducea intr-un co§ §i le impärtea prin sat rudelor apropiate-§i-au pierdut semnificatia, pästrändu-se doar ca atribut al särbätorii, avänd un caracter festiv. Gestul ca atare exprimä comuniunea, semnificä comunicarea in relatiile cui comunitatea, cu spita de neam. Pe längä simbolul benefic, de bun augur al colacului §i turtelor cu miere, forma §i ornamentica acestora sunt sträns legate §i de priceperea, talentul §i gustul pentru frumos al romänului, pentru cä „din cele mai vechi timpuri femeile, 9 9 Ivan Evseev, op. cit.,m p. 188
