Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
REPERTORIUL TÁRGURILOR DIN VALEA MURE§ULUI 123- släninä afumatä schimbatä pe oale;- ouä schimbate pe: fructe, oale, var, päcurä, sare, cereale, cartofi, fasole, cherestea;- lázi hambare schimbate pe: cereale, cartofi, mere, oale, var;- produse de dogärit schimbate pe: lemn, oale, cereale;- impletituri schimbate pe: pe§te, ulei, cereale;- §indrilä schimbatä pe: cereale, produse de dogärit;- sumane schimbate pe: cereale, fructe;- produse rudäre§ti schimbate pe: cereale.14 Din aceastä sumarä Tn§iruire se poate trage concluzia generalä legatä de tipul de marfä, zona geograficä, economicä din care provine, me§te§uguri practicate, transformate in specializäri pentru a se obtine marfa de schimb §i diverse produse obtinute pe seama ocupatiilor de bazä: agricultura, cre§terea animalelor, pescuitul, vänätoarea, ce vor lua drumul tärgului. A§adar, ca §i celelalta etape ale procesului muncii, momentul valorificärii produselor prin schimb, vänzare-cumpärare, a cunoscut cadre socialeconomice, §i forme de manifestare a cäror functionare §i reglementare se fäceau §i se fac potrivit anumitor forme indätinate, practici ceremóniáié §i obiceiuri. Semnificatia generalä a lor era legatä atät de mijlocirea §i inlesnirea schimbului de produse, cät §i de circulatia culturalä, deci se aporta nu numai la satisfacerea nevoilor materiale, ci §i a celor spirituale. Ca orice obicei traditional, tärgul asigura unitatea membrilor unei structuri sociale, Tn mod ideal a indatoririlor de muncä, a relatiilor sociale §i de comportament. Tärgul devine astfei un element important a coeziunii comunitätilor, mai ales a afirmärii acestei coeziuni. Varietatea regionalä a tärgurilor se datoreazä mai mult modurilor de comprimare a modelelor, exprimate, generalizate. Formele , pe care le-au Tmbräcat de-а lungul timpului, tärgurile din Valea Mure§ului s-au modelat potrivit structurii economiei traditionale pe diferitele sale trepte de evolutie. ín ceea ce prive§te schimbul local cu caracter traditional, de§i acesta nu mai poate fi cercetat Tn toate aspectele sale, datoritä pätrunderii schimbului comercial de tip vänzätor-cumpärätor, este sigur cä el s-а format §i realizat Tntre membrii aceleea§i comunitäti rurale Tn conditii puternic influentate de economia de tip ob§tesc, deci a schimbului Tn naturä, troc, sau a unui schimb echivalent, rezultat al principiului de echitate §i solidaritate socialä. Diferentierea socialä odatä cu mersul istoriei, duce Tn timp la disparitia modalitätilor traditinale de schimb direct, Tnlocuite cu relatiile täranului ca producätor, §i cumpärätor. In conditiile disparitiei economiei Tnchise §i generalizärii relatiilor comerciale, täranii au trebuit sä devinä vänzätorii propriilor produse avänd ca scop principal asigurarea mijloacelor de schimb, de subzistentä §i nu de acumulare, ceea ce diferentiazä pe täranul producätor-vänzätor de categoria 14 Petre Popovät „Probleme ale circulatiei produselor Tn comunitatea traditionalä romäneascä“ Tn rev. Institutului de Cercetäri Etnografice §i Dialectologice, p. 145, Bucure§ti, 1985.
