Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
REPERTORIUL TÁRGURILOR DIN VALEA MURE$ULUI 117 1453, lernut la 1461, Tärnäveni la 1502.4 incepänd cu secolul al XVI-lea, continuánd cu al XVII-lea §i pe parcursul secolului al XVIII-lea, evolutia tárgurilor este legatä de dezvoltarea tabloului istoric a celor trei tari romäne§ti ín stränsä legäturä. Existenta neäntreruptä a unei retele bogate de tárguri ín Valea Mure§ului, este legatä de activitatea economicä cu activitätile de bazä ale locuitorilor acestor regiuni, ín stränsä unitate cu toatä aria geograficä §i istoricä cuprinsä in interiorul §i exteriőrül arcului carpatic, ca о parte fireascä dintr-un intreg Me§te§ugurile practicate in zona respectivä au dús ín timp la stimularea substantial a schimbului ca forma §i continut de märfuri. Analizati istoric toti factorii: economici, sociali, politici, nationali, au influentat §i au determinat ritmuri diferite in activitatea de schimb intre locuitorii aceleea§i a§ezäri, intre a§ezäri, intre regiuni, zone, provincii §i intre täri. Schimbul de märfuri in tärg sau in afara tärgului a fost liant puternic in formarea poporului román §i a limbii románé, a con§tiintei de neam §i teritoriu. Schimbul de märfuri a fost intotdeauna insotit de un schimb de valori culturale §i spirituale, valori ce au investit marfa destinatä schimbului cu simboluri traditionale, adevärate mesaje peste veacuri, a ceea ce a fost din timpuri imemoriale cultura popularä romäneascä. Ca urmare tärgul are rol in cercetarea etnograficä. Schimbul de märfuri - evolutia sa Tn timp Schimbul de produse a fost multä vreme modul obi§nuit de implinire a lipsurilor in gospodäriile täräne§ti §i modul de a obtine banii necesari in efectuarea unor pläti fatä de anumite institutii ale statului. Tn acest scop s-au statornicit locuri anume, unde se intälneau periodic producätorii variatelor bunuri, de prisos in gospodärie, pe care le vindeau, pentru a putea procura acelea care le lipseau. Unele din aceste locuri au fost in apropierea a§ezärilor, altele Ia contactui zonelor §i subzonelor etnografice, locuri deschise pentru schimburi periodice.5 Pentru a putea sublinia rolul de factori determinati, a schimbului de märfuri in aparitia §i dezvoltarea tárgurilor este necesarä о succintä prezentare a acestei activitäti. Tn secolele IX-X, a§ezärile romäne§ti se infäti§au sub forma unor sate sau chiar grupe de sate. Elementele de viatä urbanä nu s-au mentinut decät in cetätile romano-bizantine de la Dunäre, sau in centrele bizantine din Peninsula Balcanicä, §i centrul Europei. Acest lucru explicä prezenta in aceste a§ezäri a numeroase articole de import den care cele mai frecvente erau amforele bizantine.6 Din „Diploma cavalerilor loanitt' 1247, rezultä ca principalele ramuri ale economiei formatiunilor statale romäne§ti la acea datä erau: agricultura, cre§terea animalelor §i pescuitul. Tn privinta vietii economice diploma relevä 4 Stefan Pascu-op. cit., p. 151. 5 Ion Faiter, „Tracätor prin tärguri §i iarmaroace“, Ed. Sport-turism, p. 31, Bucure§ti, 1982. 6 A. Otetea, „Istoria Poporului Romän“, Ed. §tiintificä, Bucure§ti, 1970.
