Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Man Ioan Eugen: Muzeul Etnografic, un monument de seamă el artei baroce din municipiul Târgu-Mureş
MUZEUL ETNOGRAFIC 9 dreptul de a§i construi sau repara casa.5Astfel lucrärile la clädire debuteazä doar in anul 1759 §i sunt definitiv terminate in anul 1772, odatä cu realizarea laturii posterioare. Proiectul clädirii, dar §i coordonatorul lucrärilor de edificare este, deci, arhitectul francez Jean Louis D orr(mort in 1764?), dupä cum relateazä insä§i ctitorul: “Mai marele peste crärile de zidärie, care mi-а delineat acele case din Tírgu-Mure§ §i supraveghea lucrul, a fost räposatul Luidor Janos“, care, de altfel, pentru proiecte a primit suma de 8o florini.6 7 Lucrärile de construire a clädirii, efectiv sunt conduse de cätre reputatul me§ter zidar paul Schmidt, care este plätit cu suma de 14 gro§i pe zi, pe cänd ceilalti mesteri erau reuerati? Cu cäte 12, 10 sau 8 gro§i pe zi. Lucrärile de sculpturä sunt realizate de cätre cunoscutul artist baroc Schuchbauer Antal (cca. 1719-1789), care incepänd cu anul 1760, timp de 12 ani realizeazä decoratia exterioarä, cat §i alte lucräri in piaträ.8 Referindu-se la acesta, in insemnärile sale, contele consemneazä urmätoarele:“ Pentru pietrele cioplite din frontispiciu, pentru biazoane, pentru pietrele cioplite §i pardoseala cerdacului am plätit 234 florini §i 80 denari, pietrarului §i cioplitorului de chipuri Schukpauer Antoni locuitor din Cluj.“9Aläturi de Schukpauer, pe §antierul palatului Toldalagi il intälnim §i pe un oarecare Roman din Gherla, care pentru stucaturile §i decoratiile frontispiciului prime§te suma de 200 florini.10 11 insemnärile contelui permit indeaproape cunoa§terea §i a celorlalti mesteri, participanti la ridicarea clädirii. Lucrärile de tämplärie sunt realizate de me§terii Takacs Lenard, Hujbert András, Venczel §i Semberi, färä sä §tim de unde au venit; läcätu§eria este confectiontä de sibianul Joanes Schmidt, dar §i de läcätu§i adu§i din Reghin, iar sticläria, care este procuratä de la Streza- Cärti§oara, este montatä de me§terii sighi§oreni Sendelyes István §i Locz Janos.11 Cantitatea de materiale de constructie incorporate in clädire este mare, pentru furnizarea lor fiind necesarä о muncä istovitoare a supu§ilor de pe domeniile contelui. Numai pentru zidärie contele comandä cca. 500.000 bucäti de cärämidä, pentru acoperi§ 61.975 foi de §indrilä adusä de la Zetea; mai comandä 31.612 scänduri “simple", dar §i 321 scänduri de stejar, 4 de nuc §i 3 5 “....akar nemes, akar civicus funduson levo hazaknak! epitese es restaurációja a varosnak diszere es hazsnare lenni lattatik“, Kiss Pal, Marosvasarhely torfenefeflstoria Tirgu- Mure§ului), Budapest(Budapesta), 1942, p.51. 6 “Fo komives pallérom volt, ki azon m. vásárhelyi hazaimat delinealta es az epuletre inspicialt néhai Luidor Janos nevezatu komives paller, kinek is diversis vicibus fo palersagaert, a delineatiojaert es inspectiojaert fizettem...fl 80“, Biro József, A gernyeszegi teleki-kastely(Castelul Teleki din Gome§ti), Budapest(Budapesta), 1938, p.38 §i nota nr.355. 7 “...vice paller volt Paul Schmidt nevu komives“,Biro József, op.cit., p.38 §i nota nr.355. Imreh István, Viata cotidianä la secui 1750-1850, Bucure§ti, 1982, p.311. 8 Biro József, op.cit., p.38. Pentru salariul neplätit timp de 12 ani sculptorul intenteazä contelui un proces la Gubemiu. 9 Imreh István, op.cit., p.311. 10 “...a stukaturasnak, Szamosujvart lakott nehau Roman nevezetűnek a felső tractusnak es a hazat külső frontispiciumanak meg stukaturatasaert fizettem...fl200, Biro József, op. cit., p. 107 §i nota nr. 359. 11 Imreh István, op. cit., p.311 -312.
