Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
86 MIHAI BLÄJAN, WILHELM THEISS aflat ín partea opusa a primului toponim.2 3 Cercetárile arheologice efectuate in anii 1976-1998 au investigat vatra ?i regiunea inconjurätoare a ora§ului actual §i au avut ca obiective principale identificarea ariei de räspändire a vestigiilor antice, conturarea vetrei urbei precizarea perimetrului a§ezärii, reconstituirea topograficä. a tramei stradale §i identificarea traseului drumurilor principale ale ora§ului Apulum. ín primii ani, perieghezele au vizát hotarul nordic §i nord-estic al municipiului, cuprins intre Alba lulia §i Bäräbant. ín ciuda eforturilor noastre depuse pe térén s-а identificat doar culeea unui pod cu emplectonul din piaträ de räu. situatä pe maiul stäng al cursului de odinioarä al Ampoiului. in ..Lumea nouä."“ Cu acest prilej s-au pus in evidenfä numeroase modificari geomorfologice §i interventii antropice survenite asupra reliefului dm regiunea cercetatä (inundatiile räului Ampoi, modificarea cursului, colmatarea unor portiuni ale albiei minore, spälarea terasei de torenti sau depozitarea unui strat consistent de sol brun-ro§cat de pädure transportat de pe versantii estid ai formelor pozitive de relief care se invecineazä cu municipiul Alba lulia la nordvest etc,). Unele interventii ale omului in aceastá parte de hotar (schimbarea cursului Ampoiului, exploatarea balastului sau a argilei din locul numit „Cärämidärie’, depozitarea unui strat de balast pe drumul de hotar care trece de la sud spre nord-est pe terasa „Lumea Nouä'. executarea unor §anturi de scurgere a apei etc.) au influenzát negativ acfiunea noasträ de identificare a drumului antic care sträbätea aceastä parte de hotar de la marginea ora§ului de odinioarä. La aceasta §i-au adus contributia §i numeroasele suprafete acoperite cu balast. depozitat pe fruntea §i podul terasei a doua a Mure§ului. in urma inundatiilor produse de viiturile Ampoiului. Abia in ianuarie 1976. cercetarea stratigrafiei §antului de instalarea a unei conducte de apä, lat de 0.60 m. säpat de-а lungul sträzii Lalelelor, a sechonat. la capätul sudic al sträzii Brändu§ei. un pavaj din bolovani de calcar (S VII)4. lat de 6.80 m. care se afla la 2.80 m adäncime. Investigabile ulterioare efectuate asupra stratigrafiei constructiilor subterane (gropi menajere, §anturi de canalizare. gropi de fundatie etc.), säpate in vatra municipiului cu diverse ocazii. n-au reu§it de-а lungul unui deceniu sä mai identifice arheologic §i alte cäi de comunicatie antice. In toamna §i in iarna anului 1987 s-а executat pe „Platóul Romanilor” un §ant pentru pozarea unei conducte de apä. Constructia subteranä. amplasatä sub trotuarul sud-vestic al sträzii Vasile Goldi§. a sträbätut in diagonalä Parcul Unirii §i a pätruns pe strada Aurel Vlaicu. apoi prin fata casei nr. 16 a cotit spre nord-vest. traversänd grädina lui Aurel Rusu. De aici. §antul a sectionat B-dul Horea §i a pätruns pe strada Ion Agärbiceanu. ín timpul excavärii constructiei subterane au fost afectate §i о parte din cáile rutiere care asigurau in antichitate accesul pe ,.Platóul Romanilor", situat la vest de castrul roman. Astfel, intre 20-2 Informatii amabile oferite de Nicolae Secheli din Parto$. in anul 1994. gest pentru care ii multumim §i cu aceastä ocazie. 3 Perieghezele efectuate de cätre M. Bläjan Tn primävara §i vara anului 1976. apoi la 3 mai 1997, au fost reluate cu perseverentä impreunä cu W. Theiss in primävara (25-28 martié) anului 1997 §i ulterior (17 mai) cu dr. Mircea Buza (Institutul de Geografie din Bucure§ti) 4 Utilizäm urmätoarele prescurtäri: S = sectiune: T = terasä etc.
