Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Note
376 BONIS JOHANNA breaslä: cel al breslei cizmarilor din Tärgu-Mure§3. Noua achizitie prezintä importantä multiplä §i prin faptul, cá este al treilea sigiliu pästrat al aceleia§i bresle, care de altfel este cea mai veche - cu traditie de mai bine de 500 de ani - dintre breslele din Tärgu-Mure§ §i-a confectionat ín indelungata sa istorie de mai bine de 500 ani. AI doilea ca vechime se pästreazä ín colectia de sigilii de Ia Arhivele Statului din Tg.-Mure§. Muzeul judetean Mure§ mai pästreazä un al treilea sigiliu apartinänd aceleia§i bresle, datat ínsá cu mai bine de 200 de ani mai tärziu. Dincolo de prezentarea individual a fiecäruia, publicarea celor trei sigilii de breaslä oferä posibilitatea unei analize comparative, din punct de vedere al dezvoltärii sigilografiei in general §i al sigiliilor de breaslä in special, dar serverte §i ca prilej pentru о scurtä prezentare istoricä a breslei, din patrimoniul cáréi provin acestea. Sigiliul vechi al breslei cizmarilor din Tárgu-Mure§ a fost gäsit in anul 1979, cu prilejul lucrärilor de demolare efectuate pe una din sträzile vechi ale ora§ului, in zona unde azi se ridicä blocurile Bulevardului „1 Decembrie 1918”. Sigiliul, datänd din anul 1627, impreunä cu un numär impresionant de documente, emise probabil de aceea§i breaslä, erau ascunse sub grinzile unei case supuse, pe atunci, demolärii. Spre deosebire de documentele risipite §i pierdute pentru totdeauna, sigiliul, ajuns intr-o colectie particularä, a fost salvat. S-а pästrat astfei о piesä valoroasä, martorä a céléi mai vechi bresle din ora§ul Tärgu-Mure§. Sigiliul4 are forma circularä §i este confectionat din alamä. Are diametrul de 35 mm §i este gravat prin incizie intr-un disc cu grosimea de 5,5 mm. Pe discul sigiliului este sudat un cilindru din aceea§i material, avänd inältimea de 9 mm in care inträ un mäner de lemn fixát in cilindru cu douä cuie din fier forjat, färä cap, in pozitii diametral opusé. Partea superioarä a cilindrului are trei incizii circulare cu rol de ornament. Pe bordura discului se aflä un ornament circular, conständ din puncte alternänd cu un semn sub forrná de „X" culcat. Dupä acest ornament urmeazä douä cercuri perlate concentrice, intre care se aflä legenda in limba latinä cu litere de tip „Rena§tere”, dupä cum urmeazä: MAROS VASA(RHELIENSIS) SIGILUM COTVRNARICV(S) Cuvintele legendei sunt despärtite prin pun’cte. ín cämpul sigiliului se gäse§te о cizmä, reprezentatä din profil cu värful spre stänga. ín dreapta cizmei se aflä о unealtä folositä la baterea §i netezirea pielii, iar in stänga partea inferioarä a unui brat cu palma spre privitor tinänd un cutit de rihtuit. Deasupra cizmei literele C. /. (probabil initialele numelui gravorului) despärtite §i incadrate de puncte. Putin mai jos §i in pärti anul 16 - 27. ín cämpul sigiliului se mai aflä douä Ornamente florale stilizate (rozete) amplasate sub cele douä unelte. De remarcat, cä in legendä cuväntul SIGILUM 3 Sigiliul ajuns recent in colectia Muzeului judetean Mure§ a fost achizitionat de la cunoscutul numismat tärgumure§ean, colectionar particular, Vulcu Adrian, cäruia ii multumim §i pe aceastä cale pentru desävär§itul säu spirit civic §i altruismul profesional. 4 Sigiliul nou achizitionat a intrat in colectia Muzeului Judetean Mure§ inventariat sub numärul: 7347.
