Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
36 ADRIAN URSUTIU ______________» III. Concluzii Cercetärile arheologice din ultimii ani din punctui „Pe $es” au oferit date inedite privind caracterul habitatului de epocä romanä in valea Mure§ului ín urma cercetárilor au fost identificate trei categorii de complexe: gropi (treisprezece), о locuintä §i un §ant de drenaj, situatie ce se datoreazä stadiului actual al cercetärii. Prima categorie de complexe §i cea mai numeroasä, gropile menajere pot fi categorisite dupä forma lor Tn: a) gropi cu pereti drepti sau cilindrice (9); b) tronconice (3); c) concave sau in forma de butoi (1). ín momentul incetärii locuirii, dupä cum reiese din inventar, aceste complexe au avut exclusiv rosturi secundare, menajere. ín unele cazuri (G4. S 1/1993) au fost identificate faze succesive de umplere a acestora. Dimensiunile (respectiv diametrul cuprins intre 0,60-2 metri §i adäncimea 0,9-1,15 metri), precum §i inventarul sunt apropiate de cele ale complexelor din a§ezárile rurale contemporane43. Cu ocazia cercetárilor mai vechi „Pe |es”, a fost identificata de asemenea о groapä tronconicä, cu inventar similar44. Locuinta nu constituie nici ea prin aspectui sumar al amenajärilor (absenta instalatiei de foc, a amprentelor de pari sau a unei zone de acces) о exceptie de Ia „normele” surprinse in alte a§ezäri de aceia§i factura cum ar fi cea de Ia Obreja45, dar se distinge ca optiune de complexui descoperit anterior (1954) in acela§i punct46 47 atunci fiind dezvelit un bordei patrulater. Aceste optiuni primitive de habitat, din perspectiva pretentiilor civilizatiei romane, se datoreazä cu sigurantä autohtonilor §i nu coloni§tilor, regäsindu-se §i in perioada dacicä clasicä. Un §ant de drenaj practicat in scopul drenárii zonei locuite, a fost identificat §i Ia Criste§ti, unde el apare placat cu cärämizi, dar räspunzänd aceleia§i urgente, legate probabil de modificäri ale regimului pluviometric §i mai putin de cre§terea apelor Mure§ului, in stratigrafia de Ia Criste§ti §i Sf. Gheorghe nefiind surprinse urme de inundatii. Asocierea ceramicii dacice cu cea romanä atät in nivei48 cät §i in complexe, se regäse§te in numeroase alte cazuri, relevänd dar о supravietuire a elementului etnic dacic sub stäpänire romanä. Din päcate, ceramica din nivelul roman ce constituie majoritatea inventarului, nu ne oferä date cronologice relevante, incadrarea generoasä in sec. Il-Ill, ре care о propunem, este generalä pentru a§ezärile rurale din Dacia. Totodatä, traficul pe Mure§ trebuie sä fii facilitat schimburile cu a§ezäri precum cea de la Criste§ti, situatä la circa 20 km in amonte, analogiile in ceramica de aici, eredem noi, nefiind intämplätoare. vezi D. Protase, ín AMN, VIII/1971, p. 140 44 K. Horedt, SCIV, 3-4/VI/1955, p. 661. 45 D. Protase, op. eit, p. 140. 46 K. Horedt, op. dt., p. 661. 47 D. Popescu, op. cit., p. 162. 48 situatie intälnitä in apropiere la Lechinta de Mure§ de exemplu.
