Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
CONSIDERATU GENERALE ASUPRA ME?TE?UGURILOR 209 ace§tia. Atentia noasträ s-а concentrat §i pe relatiile care s-au stabilit Tntre obiecte, prin aceasta intelegänd caracterul obiectelor. categoriile antologice, compartimentele realitätii, interpretarea semanticä, etc. Canalul informational folosit, adicä härtia pe care a rämas scris documentul, contine pe längä mesajul intrinsec pe care-1 transmite de la emitätor la receptor, §i un anume cod lingvistic, un limbaj descifrat dar care se cere valorificat §i sub aspect semiotic. Nu au fost neglijate informatiile cu valoare psihologicä, eticä §i sociologicä, care pot reface dimensiunea mentalitätilor unei anumite epoci, färä de care imaginea proiectatä de noi acum, asupra evenimentelor trecute, nu ar fi completä. in final se va realiza о evaluare cantitativä a informatiei, mäsurändu-se diferenta dintre entropia sistemului economic §i social inainte de obtinerea informatiilor Tn cämpul me§te§ugurilor, §i cea de dupä obtinerea acestor informatii si prelucrarea lor. Evident, rezultatele obtinute prin studiul de fatä, dupä explicatia §i evaluarea activitätii realizate, reduc incä putin din entropia sistemului. Valorizarea concluziilor rezultate din acest studiu s-а realizat deja, partial, prin publicarea unor aspecte Tn revistele de specialitate §i alte studii vor vi elaborate ín viitor. in ce prive§te abordarea instrumentelor de lucru, am adoptat cercetarea criticä a izvoarelor me§te§ugurilor säläjene. Aceste izvoare au fost, ín cea mai mare parte, documentele existente din arhivele breslelor. Continutul lor este extrem de variabil §i oferä informatii extrem de variate, de la practicarea me§te§ugului propriu-zis la chestiuni de ordin social, cum ar fi organizarea ajutoarelor prin intermediul asociatiilor stradale, inmormäntarea persoanelor dupä rangul social al fieeäreia, etc. Hermeneutica informatiilor stä märturie despre obiectivitatea noasträ in demersui pe care ni l-am propus, acéla de а cäuta adevärul asupra trecutului. Mentiunile documentare care confirmä aparitia §i dezvoltarea me§te§ugurilor in judetul Sälaj in mediul rural dar mai ales in cel urban, apar incepänd cu secolul al XVI-lea §i sunt tot mai numeroase in secolele urmätoare. ín evul mediu, breslele din Sälaj s-au format in centrele urbane Zaläu §i §imleul Silvaniei, cunoscänd о evolutie ascendentä in cea mai mare parte a perioadei cat au functional In general, viata me§te§ugäreascä a stagnat pänä in timpul impärätesei Maria Tereza, cänd a cunoscut о revigorare §i о nouä ascensiune. Me§te§ugurile au cunoscut о evolutie ascendentä in perioada existentei Principatului autonom al Transilvaniei ca forrná de stat, cu preeädere in timpul domniei familiilor Báthory §i Bethlen. in a doua jumätate a secolului al XVIII-lea §i in prima jumätate a secolului al XlX-lea, paralei cu fenomenul de desträmare a feudalismului, s-au petrecut schimbári radicale in viata satelor §i a me§te§ugarilor de la ora§e. Ca urmare a dezvoltärii tehnicii agrare, s-а formal la sate о nouä piatä de desfacere pentru produsele me§te§ugäre§ti. in consecintä, s-au inmultit meseriile de la ora§e, unde sistemul de breaslä se mentinea in vigoare, dar a intrat intr-o evidentä perioadä de desträmare18. Unii me§teri bresla§i s-au retras din bresle §i s-au mutat pentru о perioadä determinatä in functie de cererea de produse, la sate. Este vorba, mai ales, despre me§terii specializati in meserii legate de confectionarea de imbräeäminte §i ineältäminte. Aceastä orientare a inceput 18 G. Kovách, Despre räspändirea me§te§ugurilor la sate....p. 305.
