Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
ISTORIE MÄRTURII ALE ME§TE§UGULUI OROLOGERIEI AFLATEÍN PATRIMONIUL MUZEULUI DE ISTORIE SIGHI§OARA- MECANISMUL ACTUAL DIN TURNUL CU CEAS -ADRIANA ANTIHI Dintre ora§ele cu traditii me§te§ugäre§ti aflate pe teritoriul tärii noastre, Sighifoara s-а remarcat cu secole Tn urmä §i in domeniul orologeriei. Una dintre cele mai caracteristice a§ezäri ale evului mediu transilvänean, ora§-cetate situat la confluenta ráului §ae§ cu ráül Tárnává Mare, Sighifoara ni se infätifeazä §i azi ca un veritabil ora§-muzeu: cu ziduri groase ?i turnuri semete, cu strädute populate de istorie §i amintiri, pästrändu-§i incä patina timpului, timp ce este mäsurat de orologiul din turnul cetätii denumit Turnul cu Ceas. Vestitui Turn cu Ceas, situat in partea de räsärit a platoului inferior al cetätii, a fost construit pentru a proteja poarta principal a orafului §i in acelafi timp pentru a gäzdui Sfatul. Dubia sa functie explicä grija cu care a fost inconjurat de localnici, aspectui säu sever §i särbätoresc totodatä. Construitä cu sigurantä in cea de-a doua jumätate a secolului al Xlll-lea1, partea de zidärie a fost consolidata ín repetate ránduri fi adaptatä nevoilor de apärare, gäsindu-fi expresia deplinä abia cätre sfárfitul secolului al XVI-lea. ín partea inferioarä, la nivelul solului, turnul era sträbätut de douä ganguri paralele boltite in semicilindru, preväzute in ambele extremitäti cu porti masive din bärne de stejar ferecate cu drugi de fier. Ulterior, in secolul al XVIII-lea, portile gangului sudic au fost zidite, in interiorul lor fiind amenajatä о inchisoare. Judecänd dupä partea de zidärie, Turnul cu Ceas se infätifeazä ca un uria§ patruped vertical, deasupra cäruia acoperiful cu flefa prelungä, decorat cu tigle smältuite apare aerian §i gratios. El nu a fost turnul unei bresle, ci turnul autoritär publice, exprimatä prin cele patru turnulete aflate la colturile acoperifului simbolizänd insemnul autonomiei judiciare a orafului §i prin orologiul cu care era preväzut. Sighifoara este mentionatä in documentele vremii ca unul dintre primele centre din Transilvania unde a existat un mecanism de ceas lucrat din lemn incä din 1604* 2 preväzut cu douä, cadrane: unul orientat spre Ora§ul de Jos §i celälalt spre interiorul cetätii. Initial, acest orologiu aräta numai orele, dar in anul 1648 ceasornicarul Johann Kirchel a instalat un indicator al minutelor §i a perfectionat sistemul de semnalizare sonorä, ca sä fie bätute §i sferturile de orä. Acest mefter peregrin, originär din Königsberg, a fost un priceput läcätuf, 1 2 dr. Paul Niedermier „Der Stundturm In Schässburg" in „Neuer Weg”, 29. VIII 1986 Clara Spitzer, S. Mosora „Sighi§oarä\ Bucure§ti, 1980, pag. 12.
