Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
170 GHEORGHE BALTAG §i nu figura ín literatura de specialitate1. ín 1981 am efectuat primele sondaje de verificare in a§ezare, comfirmándu-se observatiile de pe teren. in 1985 am realizat un prim sondaj pe platóul superior al fortificatiei care a pus in evidentä о serie de vestigii apartinänd mai multor perioade istorice §i urmele unor construct» din sec. XIII-XIV. íncepánd din 1987 am demarat cele 10 campanii de säpäturi sistematice efectuate in spatiul a§ezärii §i pe platóul superior al fortificatiei. Pentru cercetarea a§ezarii au fost trasate pänä in prezent 30 de sectiuni, majoritatea avánd о lungime de 40-50 m, pe о lätime de 2 m., cu profile intermediäre de 2-2,5 m., cercetändu-se aproximativ 50% din suprafata totalä a a§ezärii. (Plan§a II) Totodatä au fost aplicate 15 sectiuni de diverse dimensiuni in incercarea, deocamdatä neizbutitä, de a localiza necropola in arealul imediat inconjurätor. Localizarea necropolei rámáne obiectivul cél mai important al cercetärii in viitor. Cercetarea a§ezärii a pus in evidentä pänä in prezent aproximativ 100 de monumente arheologice: locuinte, ateliere, anexe gospodäre§ti, cuptoare §i vetre, gropi rituale, gropi menajere, morminte izolate etc., cele mai multe vestigii apartinänd perioadei prefeudale (secolele Vll-Xll), perioadä in care a§ezarea a cunoscut intensitatea maximä de locuire. Cercetarea fortificatiei din piscul "Cetätelei" a permis observat» asupra sistemului de fortificare §i a pus in evidentä existenta in vechime a cel putin trei construct» de lemn §i piaträ nelegatä cu mortar pe platóul superior al fortificatiei: un turn-locuintä patrulater, construit din bärne groase, suprapuse, fixate pe о bazä din lespezi de gresie, avänd suprafetele exterioare protejate de un strat gros de lipiturä de lut, о bisericä - salä de mici dimensiuni (capelä) din lemn, cu absidä semicircularä pe latura de est-sud-est ?i о constructie anexä, toate databile pe bazä de ceramicä, obiecte §i monede, la sfär§itul secolului al XIIIIea §i inceputul secolului al XlV-lea. Cronologia a§ezärii Succesiunea de locuiri in cadrul a§ezárii de la Alberti incepe din preistorie. Stratigrafia a pus in evidentä un nivel apartinänd preistoriei §i istoriei vechi in cadrul cäruia s-au conturat pänä in prezent trei culturi mai importante: a) cultura Cotofeni (tranzitie la epoca bronzului). Locuirea Cotofeni se caracterizeazä prin prezenta sporadicä a unor suprafete u§or adäncite in sol, continänd ceramicä specificä decoratä cu crestäturi etc. §i material osteologic aferent, aflate la nivelul inferior al stratului de culturä; b) cultura Sighi§oara-Wietenberg (bronz mijlociu)1 2 Locuirea Wietenberg se evidentiazä prin descoperirea unor locuinte patrulatere sau ovale, cu contur 1 Din bibliográfia referitoare la descoperirile de la Alberti se rétin urmätoarele: Gh. Baitag - „Date privind un studiu arheologic al zonei municipiului Sighi§oara”, in MARISIA, IX, 1979; Gh. Baltag §i E. Amlacher - „Contributu la problema continuitätii in zona Tärnaveloi” in A.I.I.A., XXVIII, 1987-88; GH. Baltag §i E. Amlacher - „Noi contributii la repertoriul arheologic al zonei Tämava Mare”, in MARISIA, XXIII-XXIV, 1994 2 Gh. Baitag §i N. Boroffka - „Materiale arheologice preistorice de la Albe§ti (MS)" in S.C.I.V.A., 4, 47, 1996, 375-393
