Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
MATERIALE PREISTORICE DE LA TÄRGU-MURE§13 Neoliticul timpuriu, reprezentat ín Balcani de marele complex cultural Protosesclo-Precri§-Presesclo-Karanovo-Starcevo/Körös-Cri§, de origine sudicä, se aflä Tn stränsä legäturä cu toate fenomenele care au generat civilizatiile neolitice din zona anatolo-est europeanä49. Referitor la zona carpatodunäreanä define§te practic un proces complex, ce se extinde ре о arie vastä. Romania (färä Dobrogea §i Maramure§), Ungaria centralá §i de sud-est, lugoslavia, Albania, Tessalias50 etc. О noua migratie legatä de chalcoliticul „balcano -anatolian”, eredem cä a dus la definitivarea procesului de neolitizare din aceastä zonä. Dinamismul fenomenului, marcat de descoperirile orizontului Starcevo-Cri§ III В, este sugerat de о serie de materiale provenite din diferite a§ezäri51. Este perioada de maximä Tnflorire a marelui complex cultural al neoliticului timpuriu, Tnflorire ce cuprinde variate aspecte: ínmultirea a§ezärilor sau extinderea procesului de neolitizare52, din Transilvania, Oltenia §i Cämpia Romána spre Moldova53 sau Cri§ana de räsärit54. In urma acestui proces de räspändire, a influentei factorilor culturali Tntälniti, evolutia culturii materiale a cunoscut sinteze §i dezvoltäri locale, ce au dus atät la fenomene de regionalizare §i evolutie localä55, precum §i de retardare conformi pärerii unor cercetätori56, provoeänd aparitia unor adevärate aspecte culturale locale57, cu directii evolutive particulare, deseori diferite de cele din zonele sau centrele primäre58. Credem cä avem de a face cu fenomenul „unitate Tn diversitate”59 §i Tn cazul a§ezärii de la Tärgu-Mure§ - „Cetate”, unde factorii de mediu Tmprumutä ritmuri diferite de viatä §i de habitat, dar Tn pofida acestui fapt a§ezarea se Tncadreazä Tn mod organic Tn orizontul Starcevo-Cri§ III A-B. Fenomenul neolitic timpuriu din sud-estul Transilvaniei, este pus Tn legäturä cu cele din nordul Bulgariei, Oltenia §i Moldova60. ín aria acestei ultime zone geografice N. Ursulescu separä douä variante regionale, pe cea nordicä о puné Tn legäturä cu evolutia Starcevo-Cri§ din centrul §i nordul Transilvaniei61. Conform pärerii lui S. A. Luca, N. Boroffka §i M. Ciutä, cea mai posibilä cale de pätrundere cätre sud-estul Transilvaniei a comunitätilor Starcevo-Cri§ este ráül Mure§62. Aceasta se adaugä unei cäi mai vechi, pe valea Oltului, marcatä de descoperirile de la Cärcea, Оспа Sibiului etc. Luänd Tn considerare toate aceste aspecte, credem cä a§ezarea Starcevo-Cri§ de la Tärgu Mure§ -„Cetate” ar putea marca un nou punct, Tn 49 Ciutä 1997, 5. Vezi bibliográfia data la aceastä problemä. 50 Dumitrescu, Vulpe, 1988, 30, Dra§ovean, 1981, 34, Lazarovici, 1984, 52-54, Lazarovici, 1992, 27, Ciutä, 1997, 5. 51 Lazarovici, Székely, 1990-1994, 7. 52 Lazarovici, 1984, 64. 53 Ursulescu, 1984. 54 Lazarovici, 1980 b. 55 Paul, 1989, 24. 56 Lazarovici, 1984, 66. 57 Paul, 1989, 15, Lazarovici, 1984, 49-50, Ciutä, 1997, 6. 58 Paul, 1989, 24. 59 Paul, 1989, 12, Lazarovici, 1984, 49, Ciutä, 1997, 6. 60 Ciutä, 1997, 15. 61 Ursulescu, 1984, 34, Paul, 1989, 21. 62 Luca, Boroffka, Ciutä, 1998, 21.
