Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/1. (2000)
II. Zoologie
STUDIUL CALITATIV §1 CANTITATIV AL FAUNEI DE MAMIFERE MICI DIN ZONA CURSULUI INFERIOR §1 MlJ LOCI U AL RAULUI TÁRNÁVÁ MICÄ, CU OBSERVATU PRIVIND ECOLOGIA SPECULOR ISTRATE PETRE Introducere Observabile noastre desfä§urate in perioada 1981-1997 s-au realizat in regiunea geograficä denumitä Dealurile Tämavei Mici, о subunitate centralä a Podi§ului Transilvaniei. Cél mai important curs de apä care sträbate regiunea este Tárnává Micä. In amonte, limita regiunii studiate se Tntinde pänä in dreptul localitätii Bäläu§eri, iar in aval pänä la Cetatea de Baltä. ( Fig.nr.1). Reliefül este deluros, dealurile nu depä§esc 600 m, cele mai inalte - Dealul Inalt, 598 m §i Hula Ro§ie, 592 m, pästreazä nivelul superior de eroziune. Vegetatia este diversä, predominä terenurile cultivate, ín ultimii ani observäm о intensá parcelare a acestora. Se extind terenurile läsate in paraginä. Pá§unile sunt importante ca suprafata, chiar daca cele cu expozitie sud-vesticá sunt in parte degradate. Pädurile apartin subzonei stejarului, cele cu expozitie sudicä §i sud-vesticä sunt tufärite, cu un inveli§ ierbos bine dezvoltat, stejärete, iar cele cu expozitie nordicä sunt mai extinse dar mai putin bogate in spécii de plante. In estül regiunii pädurile apartin subzonei fagului. Vegetatia bältilor, päraielor, precum §i cea care insote§te valea Tämavei Mici este cea tipicä pentru zona geograficä studiatä. Fauna este bogatä in spécii, a§a cum am observat női., mai ales in zonele de intrepätrundere a douä ecosisteme, exemplu paji§te-pädure, teren cultivat-pärloagä, luncä inierbatä-marginea baltilor. Ea este caracteristicä subzonei stejarului. In zonele mai inalte §i umbrite apar spécii submontane , iar pe coastele insorite existä spécii de nevertebrate iubitoare de uscäciune. Scopul studiului este acéla de a prezenta о imagine calitativä §i cantitativä a speciilor de mamifere mici din Podi§ul Tärnavelor care consideräm cä este util pentru a putea proteja mai bine speciile rare prin identificarea locurilor in care acestea se inmultesc §i care pot fi declarate arii de protectie biologica. De asemenea studiul este util in cunoa§terea speciilor däunätoare culturilor, in elaborarea unor metode de stopáré a inmultirii acestora peste acele limite care le fac däunätoare. Precizäm cä in acest numär al revistei prezentäm rezultatele acestei munci de cercetare insiständ asupra metodei de lucru §i a materialului colectat - compozitia specificä (a capturilor), rata de capturare, abundenta, frecventa in fiecare statie §i punct de colectare, continuänd ca in numärul urmätor sä prezentäm date referitoare la
