Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/1. (2000)
I. Botanică
VEGETATIA HALOFILÄ DE PE VALEA GURGHIULUI j MIHAELA SÄMÄRGHITAN 9 Cu toatä extinderea lor redusä, säräturile continentale de pe Valea Qurghiului (jud.Mure§) prezintä un remarcabil interes fitogeografic. Interesül lor fitosociologic devine cu atät mai mare cu cät vegetatia acestor säräturi reprezintä о enclavä izolatä a zonelor salinifere care din directia Dej se Tndreaptä spre est. Climatul teritoriului ?n care se aflä aceste säräturi este de tip boreal-continental, cu temperaturi moderate, precipitatii medii §i vänturi de tärie mijlocie. Temperatura medie anualä, dupä datele inregistrate la statiunea meteorologies Bato§, oscileazä Tntre 8,3-9,2°C iar precipitatiile medii anuale sunt de 595,6 mm/an. Cele mai reprezentative grupäri halofile se aflä in jurul lacului Jabenita, de längä satui cu acela§i nume apartenent comunei Solovästru, situat Tntre dealurile Mure§ului, la о distantä de aproximativ 40 km de Tg-Mure§ §i la 6 km de municipiul Reghin, precum §i Tn apropierea comunei Or§ova, pe Dealul Slatini, la aproximativ 60 km de Tg-Mure§. Substratul geologic este constituit din depozite neogene apartenente sarmatianului §i cuaternarului. Climatul continental Tmpreunä cu drenajul deficitar al apelor freatice au determinat formarea localä a solurilor säräturoase. Sunt soluri grele, compacte, de tipul soloneturilor cu texturä argiloasä §i bogate Tn säruri de Na*. ín perioada precipitatiilor abundente, apele freatice se ridicá la suprafata solului favorizánd procesele de läcovi§tire §i salinizare. ín general sunt soluri cu un continut redus de humus (1,85-3,6%) care scade odatä cu adäncimea. Pe aceste soluri au persistat plantele halofile §i semihalofile care pot trece cu u§urintä §i Tntr-un timp scurt, de la un exces de umiditate la un exces de useädune. Pe baza unor informatii locale, pe locul Tn care se aflä lacul de la Jabenita, ar fi existat un sämbure de sare care era exploatat. in apropierea lacului se aflä un lac mai mic, astäzi amenajat pentru scopuri balneare, care a avut о adäncime de cca 17 m §i care probabil a fost о veche salinä. Cu ocazia amenajärii acestui lac, acum aproximativ 100 de ani, s-au gäsit pe fundul säu unelte care erau folosite la extractia sárii. Primele investigatii floristice la Jabenita au fost efectuate de farmacistul Martin Emerich din Reghin iar speciile identificate de acesta au fost citate Tn lucrarea Flora Excursorla a naturalistului M.Fuss (Sibiu, 1866). ín zonä au botanizat §i F.Schur §i inginerul silvicultor LErcsei, autorul florei fostului judet Turda, apärutä Tn 1844. Ulterior aceste säräturi au fost cercetate de I.Prodan §i I.Grintescu. Zóna Or§ova nu a fost studiatä din punct de vedere floristic §i fitosociologic. Grupärile vegetale identificate Tn teritoriul cercetat au fost Tncadrate dupä L.Mucina., G.Grabherr., Th.Ellmauer, 1993, Tn urmátorul sistem sintaxonomic: PHRAGMITI MAGNOCARICETEA KUKA IN KUKA ET NOVÁK 1941 Bolboschoenetalia maritimi Hejny in Holub et al.1967
