Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
I. Mineralogie – paleontologie – palinologie
76 SORINA FÁRCA$, SILVIA OROIAN, IPÁN TANJÁU stejari§urilor amestecate (14%), in cadrul cärora stejarul atinge 8% (fata de numai 3,14% inregistrate la Toplita); procentaje maxime asemänätoare s-au inregistrat §i pentru anin (20%, fatä de 21,32% la Toplita) §i pentru pin (10% in ambele profile) §i acelea§i valori scäzute pentru polenul plantelor ierboase, comparativ cu valoarea mare a sporilor de Polypodium (max.=56% la Deda §i 54,97% la Toplita). Referindu-ne la mla§tinile situate pe platóul Praid-Dealu, se constata о deosebire destul de mare, care constä in inregistrarea dinamicii competitiei intre fag §i molid, aceste mla§tini fiind ce-i drept situate la altitudini mai ridicate (in jur de 1000 m altitudine). Maximele inregistrate pentru fag au valori diferite de la о mla§tinä la alta, dar toate foarte mari: 36% la Corund, 69,96% la Rut, 56% §i 71,6% la Dealu §i 80% la Sincel, iar cele ale molidului sunt de 71,5% la Corund, 83,16% la Rut, 46% §i 20% la Dealu. Valorile maxime inregistrate pentru carpen §i brad sunt asemänätoare cu cele descrise de női (6% brad la Corund, 5,3% §i 10% carpen la Dealu); in schimb au fost inregistrate valori mai ridicate pentru stejar (20% §i 23,3% la Dealu), care reflectä prezenta indiscutabilä a stejäri§urilor in regiune, Ia altitudini mai scäzute. ín ceea ce prive§te Depresiunea Giurgeului, fagui inregistreazä о valoare maximä de 29%, in timp ce maxima molidului este de 80%, sustinínd opinia autoarei referitoare la caracterul extrem de rece al climatului local, pe tot parcursul postglaciarului, “ceea ce a favorizat un molidi§ masiv remanent”. О situatie asemänätoare se constatä §i in Muntii Cäliman (S. F ä г с а §, 1995, 1995-1996), unde s-au inregistrat urmätoarele valori pentru fag, respectiv molid: 10% §i 89% (Poiana Boilor -1250 m alt.); 18% §i 72,66% (Rächiti§); 34,66% §i 56% (Cäliman Exploatare - 1700 m alt.); 32,66% §i 48% (lezerul Cäliman). Este evident cä deosebirile ce apar in spectrele polinice ale profilelor din Muntii Cäliman, fatä de cele de la Toplita, atät in ceea ce prive§te reprezentarea fagului §i molidului dar §i a celorlalte esente lemnoase, pe care nu le mai comentäm aid din lipsä de spatiu, se datoreazä atät altitudinii diferite, cät §i microclimatului local, care se reflectä §i in vegetatia actualä a mla§tinilor §i a regiunii, aceasta fiind incadratä asociatiilor Hieracio rotundati - Piceetum §i Rhododendro - Pinetum mugi. Nu putem incheia färä a face referire la reprezentarea procentualä a ecosistemelor, de-а lungul diferitelor perioade, dupä cum se poate urmäri in tabelul 5. Astfel, se constatä dominarea ecosistemelor forestiere de-а lungul intregului profil, cu о singurä exceptie (orizontul 130 cm). Dacä in primii 25 cm, corespunzänd depunerii de argilä, dominarea pädurilor nu este atät de evidentä, ceea ce s-ar putea corela cu schimbarea caracterului
