Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
I. Mineralogie – paleontologie – palinologie
CERCETARI PALINOLOGICE PRELIMINARE 63 Este demnä de semnalat persistenta stejäri§ului amestecat cu valori ridicate (Q.m. = 17% -21%) pe tot parcursul acestei faze, ceea ce denotä existenta pädurilor de stejäri§ amestecat ín zona cercetatä §i care §i-au mentinut continuitatea pänä in zilele noastre (dupä cum se va vedea §i in faza urmätoare), fie ca stejäri§e §i gorunete, fie in amestec cu cärpini§ele. Valorile alunului sunt insä in scädere, de la 11% la 195 cm, la abia 1% la 80 cm. ín compozitia stejäri§ului amestecat, reflectatä in spectrele polinice ale acestei faze, intrau in special stejarul §i ulmul, cu procentaje la inceput in favoarea ulmului, apói in echilibru §i apoi in favoarea stejarului, situatie care se mentine pänä la suprafatä. Teiul nu joacä un rol important in edificarea acestor. stejäri§uri amestecate, dupä cum nu l-а jucat nici in faza anterioarä, fapt atestat de slabele procentaje obtinute (max. 3%). ín ceea ce prive§te polenul plantelor ierboase, nici о schimbare semnificativä nu se inregistreazä in compozitia spectrelor polinice, acelea§i familii fiind mai bine reprezentate. Faza faqului este ultima inregistratä, ре о distante relativ micä, de la 60 cm spre suprafatä, ceea ce nu ne-а permis impärtirea acesteia in subfaze, a§a cum acest lucru este posibil in cazul altor analize palinologice. Se caracterizeazä aid prin procentajele ridicate ale fagului, ce oscileazä intre 16% §i 27% (respectiv 6,89% §i 11,25%). О particularitate ce apare aici este persistenta incä in aceastä fazä а polenului de stejäri§ amestecat cu valori foarte mari (Q.m. = 16% - 24%, respectiv 6,89% - 9,99%), datorate altitudinii §i prezentei continue a stejäri§elor amestecate in regiunea imediat invecinatä. La fel se pune problema §i pentru carpen, ale cärui valori oscileazä intre 9% §i 17% (respectiv 3,54% §i 7,08%). Bradul apare §i el in aceastä fazä desfä§uratä in Subatlantic, atingänd 5% valoare maximä, о valoare semnificativä, avänd in vedere cä polenul säu a trebuit sä fie transportat de la distante relativ mari, din etajul altitudinal propice acestuia. in ceea ce prive§te polenul pinului, molidului §i mesteacänului, se constatä acela§i fenomen, intälnit §i in orizonturile de suprafatä ale altor statiuni cercetate §i anume о "revertente", adicä о cre§tere а reprezentärii sale procentuale, datorate in special antropizärii. Astfel, pentru ace§ti arbori am inregistrat valori maxime de 13%, 13%, respectiv 7%. Este demn de semnalat faptul cá procesul de antropizare este cel mai evident in orizontul 15 cm, deci aproape la suprafatä, prin evidentierea unor-procentaje maxime ale anumitor familii de herbacee. Astfel, 71% Cyperaceae, 8% Urticaceae, 7% Poaceae de tip Cerealia sunt cäteva exemple. Polenul de tip Cerealia apare insä evidentiat mai devreme, incä din orizontul 60 cm, cu valori mici e drept (2%), ceea ce atestä insä existenta unor activitäti agricole ín regiune din timpuri destul de indepärtate.
