Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
176 A. POPESCU, V. SANDA, SILVIA OROIAN acestei aliante sunt: Elymus (arenarius) sabulosus, Centaurea arenaria, Artemisia arenaria, Eryngium maritimum, Gypsophila perfoliata, Polygonum maritimum, Crambe maritima, Cakile maritima, etc. 96. Elymetum (gigantei) sabulosi Morariu 1957 corr.hoc loco Este о asociatie ponticä, descrisä de pe litoralul romänesc al Marii Negre (I. Morariu, 1957). Elymus sabulosus realizeazä fitocenoze, uneori destul de compacte, pe intreg cordonul litoral de la női. ín Delta Dunärii a fost semnalatä de pe grindurile Letea, Caraorman, Säräturile, precum §i in zona complexului lagunar Razelm-Sinoe. Fiind о specie tipic psamofilä Elymus sabulosus se instaleazä pe nisipurile mi§cätoare, formänd tufe dense, care contribuie Ia retinerea nisipului spulberat de vént. ín spatiile dintre tufe se creazá un microclimat favorabil pentru instalarea altor piante, indeosebi anuale, cum sunt: Secale sylvestre, Plantago arenaria, Corisperum nitidum, Bromus tectorum, Melilotus alba, plante care au un rol deosebit in procesul de fixare §i imbogätire cu substante organice a terenurilor nisipoase. ín compozitia floristicä a fitocenozelor de Elymus sabulosus au mai fost notate speciile: Eryngium maritimum, Gypsophila perfoliata, Centaurea arenaria, Artemisia arenaria, Crambe maritima, Lactuca tatarica, Cakile maritima (Tabel nr. 10). Puterea mare de retinere a nisipului de cätre fitocenozele de Elymus sabulosus, face ca dunele pe care se dezvoltä aceastä planta sä creascä in inältime, iar pantele opusé directiei väntului sä fie relativ acoperite cu о vegetatie pionierä, ce contribuie la fixarea nisipurilor mobile. Specia caracteristicä este о plantä grosierä, cu cantitäti mari de sclerenchim, fapt pentru care nu este consumatä de cätre animale, astfei cä specia se mentine §i se räspände§te in continuu pe nisipurile litorale. 97. Artemisietum arenariae Popescu et Sanda 1977 Descrisä de pe nisipurile marine dintre Mamaia §i Nävodari (A.Popescu, V.Sanda, 1977), asociatia este räspänditä pe tot cordonul litoral, acolo unde nisipurile marine nu au fost incä transformate in plaje. ín Delta Dunärii Artemisia arenaria se dezvoltä pe nisipurile marine de la Sulina, Sfäntu Gheorghe, Letea, unde realizeazä fitocenoze de dimensiuni reduse. Fragmentele de asociatie, din zonele mentionate, contin nucleul de spécii caracteristice §i eredem cä acestea s-ar putea reface in cazul in care influenta antropicä ar fi mai redusä. Fitocenozele de Artemisia arenaria se interpun, ca о bandä, intre Elymetum gigantei §i vegetatia nisipurilor in curs de fixare cu Cynodon dactylon, Apera maritima, Secale sylvestre, Bromus tectorum.
