Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
VEGETATIA DELTEI DUNARII 167 nent umed, populatiile de Plantago maritima sunt monodominante §i realizeazä о acoperire de 100%. Fiind о asociatie de nisipuri säräturoase, in curs de fixare, fitocenozele de Plantago maritima sunt alcätuite din putine spécii, dintre care cele mai frecvente sunt: Puccinellia limosa, Aeluropus littoralis, Agrostis pontica, Plantago coronopus, Centaurium pulchellum, Juncus gerardi, J.littoralis, Polypogon monspeliensis, etc. (Tabel nr.8, col.2). Caracteristicä pentru fitocenozele din Delta Dunärii este Plantago coronopus, specie diferentialä care devine uneori codominantä, realizänd subasociatia plantaginetosum coronopi nov.stat. (Syn.: Plantaginetum maritimae Rapaics 1927 deltaicum Sanda et Popescu 1973). Prezenta speciilor Puccinellia limosa §i Agrostis pontica indicä evolutia asociatiei spre cea de paji§te halofilä, cu spécii valoroase din punct de vedere pastoral. 80 Bassietum sedoidis (Ubrizsy 1949) Soó 1964 Asociatia se instaleazä la periféria vegetatiei halofile pe soluri nisipoase, slab säräturoase. ín Delta Dunärii a fost identificatä de noi (A.Popescu, V.Sanda 1976) pe insula Sacalin, in partea nord-vesticä a acesteia, vegetänd pe nisipurile umede §i slab säräturoase, märginind, ca о bändä, asociatia de Cyperus (Acorellus) pannonicus. Specia caracteristicä devine monodominantä, impiedicänd instalarea altor plante. La marginea fitocenozelor de Bassia sedoides se mai intälnesc unele spécii, provenite din celelalte asociatii din zonä, dintre care mai reprezentative sunt: Cyperus pannonicus, Juncus gerardi, Suaeda maritima, Salicornia europaea,Atriplex hastata, etc. Asociatia este putin räspänditä in Delta Dunärii. 81 .Staticeto-Artemisietum (monogynae) santonicae Topa 1939 Cele douä spécii caracteristice, Limonium gmelinii §i Artemisia santonicum sunt räspändite in Delta Dunärii fiind cunoscute de la Letea, C.A.Rosetti, Sfi§tofca, Cardon, Caraorman, Sfäntu Gheorghe. Se dezvoltä, in general, pe terenuri slab säräturate, preferänd säräturile sulfatice sau carbonatice. in teritoriile puternic säräturate ocupä zona marginal a acestora, cu solul umed in toatä perioada de vegetatie. Cele douä spécii caracteristice, de§i se dezvoltä pe acela§i tip de sol, se mentin totu§i separat, in functie de umiditatea din substrat. Astfel locurile mai joase, cu umiditate in exces, sunt ocupate de Limonium gmelinii, pe cänd Artemisia santonicum populeazä portiunile mai ridicate, mai zväntate §i concentratia in säruri mai redusä. in functie de aceste conditii, in cadrul fitocenozelor poate domina una din cele douä spécii caracteristice. Ín cazul in care umiditatea persistä tot timpul anului, se dezvoltä abundent Limonium gmelinii, edificänd subasociatia staticetosum Todor 1948.
