Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
122 A. POPESCU, V. SANDA, SILVIA OROIAN morsus-ranae. Dinire plantele submerse cel mai adesea intälnim: Ceratophyllum demersum, iar destul de frecvent mai pot sä aparä: Myriophyllum spicatum, Potamogeton natans, etc. Specia dominantä, Lemna minor, fiind caracteristicä apelor lini§tite, se dezvoltä bine la adäpostul vegetatiei din cadrul aliantelor Phragmition sau Magnocaricion. A§a se explicä faptul cä ín fitocenozele de Lemna minor, apar ca spécii insotitoare, multe plante din aceste grupäri, dintre care mentionäm: Phragmites australis, Typha angustifolia, Rorippa amphibia, Schoenoplectus tabernaemontani, Berula erecta, Carex pseudocyperus, etc. In bazinele in care influenta antropicá este mai mare se dezvoltä abundent Lemna trisulca, specie care poate deveni dominantä acolo unde acumulärile de substante organice sunt mari. 2.Spirodeletum polyrhizae W.Koch 1954 Vegeteazä in ape stätätoare, dar §i in cele slab curgätoare. Se dezvoltä de cele mai multe ori la marginea asociatiei Scirpo- Phragmitetum sau in ochiurile din interiorul acesteia, ferita fiind de curentii de aer §i de actiunea valurilor. Specia caracteristicä, Spirodela polyrhiza poate suporta un anumit grad de umbrire, fapt ce-i permite sä pätrundä destul de frecvent printre indivizii de Phragmites §i de Typha. Spirodela polyrhiza §i Lemna minor pot deveni codominante in cadrul fitocenozelor, realizänd uneori un strat gros de cätiva centimetri §i о acoperire de 100%. Dintre speciile caracteristice aliantei §i ordinului mai frecvente sunt: Salvinia natans, Lemna trisulca, Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes abides, Nymphoides peltata. Dintre speciile submerse, care sunt destul de numeroase, putem mentiona: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Utricularia vulgaris. Plantele palustre, cele mai frecvente, care sunt de multe ori stavilä impotriva curentilor de aer §i a valurilor, sunt: Phragmites australis, Sagittaria sagittifolia, Sparganium erectum, etc. Fitocenozele de Spirodela polyrhiza se dezvoltä optim in apele cu adäncimea de 1-1,5 m. ín perioadele secetoase se pot intälni §i in ape cu adäncime de cätiva centimetri. 3.Lemno-Salvinietum natantis Miyawaki et Tx. 1960 Este relativ räspänditä in Delta Dunärii, fiind cantonatä frecvent in bältile cu apä stätätoare, ocupänd suprafete mari. Salvinia natans apare mai tärziu, fapt ce duce la inchegarea fitocenozelor in a doua jumätate a verii. ín anii mai putin favorabili, cänd apele sunt scäzute, Salvinia natans se poate mentine о anumitä perioadä de timp pe terenurile mocirloase. Fiind о plantä natantä, Salvinia natans, poate fi purtatä de vänt §i impinsä in fitocenozele de
