Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
62 VASILE POP §tiu toate acestea deoarece fiind cioban ín acest sat am väzut tot сева се s-а intämplat aid. §tiu §i aceea cä dupä acest eveniment populatia romäneascä din satele invecinate a vrut sä-§i construiascä case pe locul satuid distrus dar autoritätile au interzis acest lucru. Kis Bálint mi-а spus cä i-a avertizat pe Vere§ Toader §i Vere§ Andrei cä dacä vor indrázni sä-§i facä casä, vor fi omoräti. Mai §tiu cä Dräculea (sat Tntemeiat de Vlad Dräculea, fiul lui Vlad Tepe§, Domnitorul Tärii Romäne§ti)9, era in prop riet atea lui Péchy István". Gál Márton §i Tombold Francisc din Härtäu au deciarat: “...tabära ratilor a fost distrusá complet iar hotarul impärtit íntre satele care au atacaf. Horváth András din §incai a relatat: “Pänä ce hotarul Fekete n-a fost destelenit, locuitorii din Band, Mädära§ §i §incai arau, cosiau liber, fiecare unde voia sau unde apuca”. lobagul Marosi János din Band: “Ce/e trei sate care au atacat, au impärtit hotarul Íntre ele impreunä cu pädurea Copäcelului (Cigmeghiului). Partea de dincoace de pädure a trecut la Band iar partea de dincolo la Mädära§. Movilele de hotar le-am ridicat chiar eu cu ajutorul lui Székely Gy”10. Despre soarta tragicä a populatiei din cele douä sate amintesc §i cele douá ináltimi numite “Dálma ratilor”, una ín cimitirul reformat din Band §i alta ín actualul sat Negreni, unde au fost íngropati ín gropi comune, ratii uci§i cu ocazia asedierii celor douä localitáti11. Din acela§i document reiese cä organele scáunale din Tírgu- Mure§ n-au fost de acord cu ímpártirea hotarului íntre locuitorii celor trei sate §i au deschis un proces ímpotriva abuzului sävär§it. Procesul a durat mai multi ani. Pänä la urmá avándu-se ín vedere faptul cä locuitorii acestor sate au avut múlt de suferit de pe urma ratilor, li s-а dat dreptate. Datoritä acestui proces §i pe baza declaratiilor martorilor, cuprinse ín procesul verbal íncheiat ín anul 1630, document ce se pästreazä ín Arhivele Nationale, filiala Tírgu-Mure§, am putut reconstitui istoricul disparitiei celor douä sate. Au dispärut cele douä sate NEAGRA §i GROAPA NEGRII (FEKETE), dar partea de hotar pe care au fost ele, poartä §i astäzi numele de Fekete. Dintr-o lucrare afläm cä dupä trecerea a aproximativ 250 de ani, adicä ín a douä jumätate a secolului al XlX-lea, in aceastä Vasile Pop, Ce ne destäinuie toponimul „Dräculea" ín Vatra, XVI, nr.180, 1986; Vasile Pop, Un toponim cu rezonantä istoricä in Transilvania, ín Marisia, XXIII-XXIV, 1994, p.619-623. 10 Orbán Balázs, op.eit, p.310-314. 11 Imre Barna, Mezöbánd helynevei (Toponimia Bandului de Cämpie), Cluj, 1942, p.29.
