Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
UN MONUMENT TRANSILVANEAN MAI PUTIN CUNOSCUT 49 tärg privilegiat). Ca tärg ÍI prezintä §i umanistul Nicolae Olahus: „Ultra sub Sicula inter alpes...sunt oppida Regen”9. Aici, la Reghin, ín anul 1501 se afla una din cetätile („castrum Reghwen’’)10, care sträjuiau pártile estice ale Transilvaniei. Mai sunt §i alte documente ale timpului, §i au fost cu múlt mai multe, insä multe dintre acestea au dispärut, fie distruse de rázboaie §i incendii, fie cá au fost furate. Secolul al Xlll-lea reprezintá perioada de generalizare a artei de tip Occidental ín Transilvania, incepánd cu romanicul tárziu §i continuánd cu goticul timpuriu, constituind prefata epocii de ínflorire a goticului secolelor XIV-XV. Biserica evanghelicá din Reghin face parte din categoria celor realizate in aceastá perioada de trecere de la romanic la gotic, ínainte deci de inceperea campaniei de ridicare a marilor biserici gotice orá§ene§ti, ca cele de la Bra§ov, Sibiu, Cluj, Tirgu-Mure§. Referindu-se la acest aspect istoricul de artá Vasile Drágut aráta cá „formele de intálnire dintre romanic §i gotic persistá in mai multe localitäti mid, dar prospere, ale cäror comunitäti fäceau eforturi sä inalte läca§e potrivite cu ambitiile de afirmare. A§a este biserica evanghelicá din Reghin, Ia care se lucra in anii 1321-1330“11. Presupunem deci, cä debutul lucrärilor la bisericä a avut loc ín secolul al Xlll-lea, mai aproape de sfär§itul acestuia, intrucät insä§i plánul acesteia -bazilical- este de forrná romanicä. Lucrärile desfa§urate cu incepere din anul 1321 §i continuate pänä in anul 1330, corespunzätoare celor de la bolti §i turn, au forme gotice. Data incheierii acestor lucräri rezultä din inscriptia12 ie§itä la ivealä in urma incendiului din anul 1848 §i care are urmätorul continut: „ANNO*DOMINI*M / CCCXXX «CONSTRU / ITUR*DOMUS*MA / RIE*TEMPORE*NIC* / ÓLAI »PLEBAM »CU* / REBUS*MAGISTRI* / THOME* PATRONPECLESIE*“ (Construitä in anul Domnului 1330, in cinstea Mariei, in timpul parohului Nicolae, de magistrul Torna, patronul parohiei) (Pl.l.2). Acest Torna, ctitorul bisericii, putea fi Torna Losonszi, fiúi lui Dionisie, marele proprietär de pámánturi, detinätorul Reghinului §i a teritoriilor din jurul acestuia, cel care a beneficiat de impärtirea mo§iei Säplac in anul 131313. Cä acest Toma a fost ctitorul bisericii о afirmä §i istoricul de artá Entz Géza, care intr-o 9 Fodor István, Oláh Miklós Hungáriája, Budapests, 1990, p.81 10 §tefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, II, Cluj-Napoca, 1979, p.288. 11 Vasile Drágut, Arta goticä in Románia, Bucure§ti, 1979, p.41. 12 Táblita, de forrná dreptunghiulará, este situatá pe peretele nordic din interiorul altarului. 13 Magyarországi művészet 1300-1470 körül (Arta Ungariei intre 1300-1470), Budapests, 1987, p.306-307.
