Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
462 SIMION COSTEA constituit íntinse retele de cäi ferate §i Unii telegrafice, armata fu organizatä §i instruitä europene§te, §i in 1889 Mutsu-Hito stabili un régim constitutional §i reprezentatív"7 A. Sunt relevate astfel elementele definitorii prin care civilizatia europeaná se distinge de altele: infrastructura matériáié, justitia, legislatia, modul de productie, invätämäntul, régimül politic; Europa este capitalistä, democraticä, moderné la sfär§itul secolului XIX. Perceptia problemei este aceea§i ín celelalte manuale de istorie universal, chiar dacé textele nu au aceea§i fortä expresivä. Un gen similar de alteritate este §i India §i China, care se intälnesc numai la Diaconescu; acesta, dupá ce aratá, ca toti ceilalti, cá „Japonezii s-au folosit de progresele civilizatiei europene spre a-§i asigura propä§irea tärii lot'76, explicá cum „La Pekin s-а deschis о §coalä in care se invätau §tiintele barbare europene"16 §i „sub influenta europeanä, unii chinezi mcearcä emanciparea femeii §i copilului'77, ceea ce atestá existenta unor §tiinte specific europene, ca §i a unor relatii social-familiale de tip european, cäutändu-se о aculturatie. De asemenea, „indienii se folosesc de progresele civilizatiei europene"76 dar §i „Cultura europeanä in atingere cu cea indianä s-а influentat de conceptiile spirituale ale gänditorilor indieni’, care sunt de alté facturá, íntrucét „India i§i are civilizatia ei, in care religia joacä un rol important'79 spre deosebire de cea europeaná moderné, laicizatá. 5.Europa fatä de ea insä§i ca civilizatie este descrisä prin cli§ee care insä nu au aceea§i structurä ca ín cazul contrapunerii fatä de alteritate. Istoria politicä fiind cea care predominä in mod covär§itor in manuale, definirea civilizatiei europene are un rol secundar §i uneori chiar aleatoriu. • lorga relevä о dezvoltare urbanisticä sincronä: „In toate tärole din Europa ora§ele ajunserä acuma la о dezvoltare múlt mai таге"60, о similitudine a formei de guvernämät monarhico-absolutiste, fatä de care Anglia secolului XVIII era о exceptie: „Anglia era о taré care se cärmuia 74 75 76 77 78 79 80 74 D.D.Pétré§canu, op.eit, p.253. 75 Emil Diaconescu, op.cit., p.230. 76 Ibidem, p.235. 77 Ibidem, p.235. 78 Ibidem, p.230. 79 Ibidem, р.228. 80Nicolae lorga, op.cit, p.35.
