Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
N.SULICÄ - UN CÄRTURAR ERUDIT 411 cre§tineascä „este о traducere textualä a unui mic catehism unguresc“, care rämäne sä fie identificat de aici inainte, dacä va mai fi posibil, cu exceptia „decalogului, rugäciunii domne§ti, a crezului, care, conform prologului, apartin lui Coresi §i colaboratorilor säi bra§oveni“, adicä „sau me§terului tipograf Tudor diac, sau §i mai probabil celor doi preoti de la biserica Sfäntul Nicolae din §cheii Bra§ovului: bätränul popa Torna §i nepotul säu de sorä, popa Dobre 0147* 52. Catehismul poate fi cäutat printre acele cärti ungure§ti din prima epocä a reformatiunii „pe care le-a cunoscut §i le mentioneazä §i Andrei Batizi in prefata catehismului säu“. Nicolae Sulicä mai face о precizare demnä de luat in seamä, referitor la cele douä cärti romäne§ti ce „stau in pragul literaturii noastre culte“. De§i datorate reforméi, „atät initiative, cät §i traducerea lor apartin unor romäni“, dornici sä-§i familiarizeze compatriotii cu slova tipäritä in limba poporului, sä serveascä un interes cultural romänesc §i ace§tia sunt cei cätiva nobili romäni din anturajul craiului Transilvaniei, Gáspár Drágffi, Mihai Csáki, Gáspár Beke§ §.а. „care indrumau toate actiunile politice §i religioase la curtea de la Alba-lulia“53. Cercetänd imprejurärile §i atmosfera politicä in cadrul cäreia au apärut cele douä catehisme §i primele traduced coresiene, Nicolae Sulicä constatä statornicirea, in aceastä perioadä, a unei situatii de compromis intre pretentiile §i presiunile principelui de introducere a calvinismului, pe de о parte, §i pozitia preotimei románé §i a poporului, pe de altä parte, din care s-a realizat un singur §i foarte important cä§tig -nationalizarea serviciului divin in bisericá54. ín acest context, tipärirea, la Bra§ov, in 1570, a Liturghierului romänesc „insemneazä un epocal triumf, nu numai al probabilä ipoteza traducerii cärtii dupä mai multe izvoare §i mult mai aproape de adevär presupunerea cä pe masa de lucru a traducätorului s-а aflat un singur text strain §i anume cel maghiar1’. ... „Elocvente In acest sens sunt asemänärile dintre Catehismul coresian §i Catehismu\ maghiar al lui Batizi, relevate de N. Sulicä’’] Révész Imre, in La reforme et les Roumains de Transylvanie, Budapesta, 1937, referindu-se la studiul despre Catehisme, vorbe§te despre „studiul interesant al lui N. Sulicä... care, opunändu-se majoritätii predecesorilor säi... sustine teza originilor maghiare ale celor douä catehisme romäne§ti,”, mentionänd cä „argumentele filologice meritä о atentie specialä". 52 Nicolae Sulicä, op.cit., p.29. 53 Ibidem, p.37. 54 Nicolae Sulicä, О nouä publicatie romäneascä din secolul al XVI-lea: Liturghierul diaconului Coresi, tipärit la Bra§ov, In 1570, Tirgu-Mure§, 1927, p.7; vezi §i AI.Mare§, Introducere, in vol. Liturghierul lui Coresi, Bucure§ti, 1969, p.9.
