Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
404 MELINTE SERBAN Murära§u, douäsprezece sunt semnate de Nicolae Sulicä §i discipolii sái tärgumure§eni, pe care i-a invätat sä iubeascä poezia eminescianä, sä- i pätrundä sensurile §i s-о transpunä in latine§te. La Tärgu-Mure§, unde functioneazä ca profesor pänä in 1938, cänd iese la pensie, apoi, pänä in 1940 la Arhivele istorice ale ora§ului, cänd se refugiazä la Bra§ov, numele lui Nicolae Sulicä se leagä de realizäri peste care orice cercetare a vietii culturale tärgumure§ene nu poate trece: viata celor douä reviste §colare, multele §i documentatele conferinte tinute in fata publicului din ora§, in localitätile judetului sau ale judetelor limitrofe, actiuni cultural-literare cu elevii, activitäti in cadrul Societätii profesorilor bra§oveni, cercetäri de istorie, arheologie, numismaticä, epigrafie, paleografie, lingvisticä, traduced din latinä, greaca veche sau modernä, germanä, francezä, italianä sau din romänä in latinä, francezä, germanä, studii asupra literaturilor clasice §i a celei romäne§ti etc. Cu toate aceste variate directii in care se lansase, dragostea lui pentru limba §i literatura romänä, pentru trecutul istorie, obiceiurile §i datinile poporului román i-au deviat cercetärile spre istoria culturalä romäneaseä. Poate cä au contribuit la aceastä orientare §i conditiile specifice de aici. Nicolae Sulicä venise in 1921, de la Bra§ov, cu о bibliotecä foarte bogatä, continänd, pe längä cärtile §i revistele din epoeä, manuscrise rare §i о foarte frumoasä colectie de carte veche romäneaseä37. Dar in Tärgu-Mure§ nu mai existau posibilitäti de investigate §tiintificä la nivelul Bra§ovului §i atunci el §i-a indreptat atentia spre Bibliotecä Teleki, spre bibliotecile §i arhivele biserice§ti §i §colare, spre cele personale ale grofilor Bänffy §i Rozsnyai §i a intreprins cercetäri pe teren in Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Odorhei, prin comunele §i satele de pe Valea Mure§ului őri din Cämpia Transilvaniei, räscolind tot ce gäsea interesant §i folositor despre istoria poporului §i cultura sa. Alte relatii §i informatii le cerea in scris de la diferiti prieteni, a§ezati in marile centre, de la bibliotecile §i arhivele din tarä őri din sträinätate §i indeosebi de la fratele säu Constantin Sulicä, о vreme custode al Muzeului National din Budapesta, apoi director al Arhivei Muzeului National, iar din 1927 profesor de limba §i literatura romänä la Universitatea din Seghedin §i directorul Bibliotecii Univer-37 Vezi Cea mai veche §coalä romäneaseä din cuprinsul Romaniei intregite, in Omagiu lui Constantin Kiritescu, Bucure§ti, 1937, p.742.
