Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
376 VIRGIL PANA in aceastä situatie, ora§ele din provinciile deta§ate din trupul Ungariei §i alipite tärilor succesorale, in lipsa unei politici demografice dirijatä spre popularea acestora cu elemente maghiare aduse din Ungaria, cät §i prin renuntarea la calitatea de maghiari indeosebi a evreilor §i germanilor, urmau sä-§i primeascä populatia din excedentul uman pe care il puneau la dispozitie satele, mai apropiate sau mai indepärtate, deoarece ora§ele nu sunt producätoare de populatie ci consumatoare34. Viteza disparitiei populatiei urbane este direct proportional cu märimea ora§ului §i cu gradul säu de industrializare. Examinänd populatia municipiilor din Transilvania in urma Recensámántului general al populatiei Romäniei se constatä cä in cele opt ora§e cu grad de municipiu (printre care §i ora§ul Tärgu-Mure§) träiau 550881 locuitori. Din ace§tia insä, numai 203891 erau näscuti in ora§ele respective, restül venind din altä parte. ín medie deci, 63% din populatia municipiilor din Transilvania era exogenä. Acest fapt avea о importantä capitalä pentru evolutia etnicä a ora§elor transilvänene, deoarece el demonstra cä intr-o singurä generatie populatia urbanä se schimba in proportie de 63%. Nationalitatea celor imigrati Ia ora§e coincidea cu structura etnicä a satelor. Aceastä situatie explicä §i scäderea continuä a numärului evreilor din judetele Mure§ §i Tärnava-Mare, dupä anul 1930 deoarece ace§tia, emigränd spre ora§e, pierdeau rezervorul natural de la sate. Tinänd seama cä majoritatea marilor ora§e din Transilvania prezentau, in momentul Unirii de la 1918, о structurä etnicä extrem de favorabilä minoritarilor, politica demograficä a statului román unitar trebuia sä urmäreascä un singur scop: läsänd perfecta libertate de dezvoltare populatiei urbane sträine, sä impiedice prin toate mijloacele asimilarea sau deznationalizarea populatiei rurale care imigra spre ora§e. Pästränd nationalitatea ruralilor imigrati, locuitorii ora§elor primeau, la rändul lor, nationalitatea elementului etnic rural. Spre deosebire de celelalte ora§e ale Transilvaniei, proportia nationalitätilor din órajele judetelor Mure§ §i Tärnava-Mare a rämas aproape aceea§i pe intreg parcursul perioadei pusä in discutie, extrem de nefavorabilä elementului romänesc, de§i in structura etnicä a mediului rural elementele minoritare cu pondere considerabilä (maghiarii in judetul Mure§ §i germanii in judetul Tärnava-Mare) se aflau aproape la egalitate cu romänii. Acest lucru demonstreazä, odatä in plus, cä statul * 27 34 Dr.Sabin Manuilä, Evolutia demograficä a ora§elor §i minoritätiior etnice din Transilvania, in Arhiva pentru §tiintä §i reformä socialä, 1929, anul VIII, nr.1-3, p.91-212 §i Demográfia ruralä a Romäniei, Bucure§ti, 1940, p.24-27.
