Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
REALITATI DEMOGRAFICE 355 pe motivul disparitiei populatiei maghiare ca urmare a unei brutale politici de deznationalizare, aspect sustinut §i de unele lucrari mai recente6. Stabilirea structurii nationale a populatiei Romäniei intregite cäpätase, imediat dupä Unire, о mare incärcäturä politica ca urmare a presiunilor revizioniste exercitate din afarä, dar §i de unele publicatii editate in Romania de unele organizatii ale minoritätilor. Ca urmare, unul dintre obiectivele principale ale recensämäntului din anul 1930 urma sä fie cunoa§terea compozitiei etnice a locuitorilor. ín vederea obtinerii unor rezultate care sä nu poatä fi Tn nici un fei contestate, se impuneau metode corespunzätoare pentru determinarea cät mai precisä a nationalitätii locuitorilor. Aceastä necesitate a fost sustinutä de trei factori fundamentali: neamul, limba maternä §i religia. Dintre ace§tia, intrebarea asupra neamului a fost consideratä determinantä in stabilirea identitätii etnice a fiecärui cetätean, läsändu-ise alegerea nationalitätii de care se simtea legat prin sentimente §i traditii. Totu§i, instructiunile precizau cä toti cetätenii trebuiau sä facä declaratii plauzibile, adicä sä nu se declare ca apartinänd unor neamuri care nu existau ín Románia sau unor rase de culoare. „Trebuia sä se aleagä -scria Sabin Manuilä in prefata volumului II al Recensämäntului din anul 1930- intre postulatul unei constatäri obiective, care, pe bazä documentarä sä stabileascä apartenenta etnicä a fiecärui individ §i mtre declaratia subiectivä a fiecärui cetätean (pentru minori a pärintilor), care nu aratä Jntotdeauna originea etnicä dar care indicä faptul asimilärii unui individ de cätre un anumit grup etnic $/ mäsoarä intensitatea acestui fenomen in ansamblul populatiei‘ (s.n ). Neexiständ, la epoca respectivä, о metodä obiectivä international pentru precizarea apartenentei etnice a unei populatii, recensämäntul romänesc a folosit, о metodä combinatä (neamul, limba §i religia), care a fost foarte apreciatä pe plan international. ín acest sens, Deutsches Archiv für Landes und Volksforschung publica, in anul 1939, un studiu consacrat de cätre dr. Wilfried Krallert, asistent la Universitatea din Viena, istoriei §i metodelor folosite in recensämintele din sud-estul Europei. Prima parte a acestei lucräri era Sándor Biró, The Nationalities Problem in Transyilvania 1867-1940. A Social History of the Romanian Minority under Hungarian Rule 1867-1918 and of the Hungarian Minority under Romanian Rule 1918-1940, New York, 1992, p.434; Elemer Illyés, National Minorities in Romania. Change in Transylvania, New York, 1982, p.58-59.
