Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
CONSILIERATE AGRICOLE 343 Casa centralä a improprietäririi, cäreia i se va comunica, de cätre comitetul agrar, orice cerere de casare, poate sä facä dovada contrarie celor contiunte ín certificat. A§adar, Comitetul Agrar a devenit singura institute de casare din tara, in Probleme de expropriere §i improprietärire. El a continuat sä-§i exercite autoritatea asupra consilieratelor agricole judetene, prin Casa Centralä a Cooperatiei §i improprietärii Sätenilor. Potrivit Légii pentru organizarea Ministerului Agriculturii §i Domeniilor din 4 mai 192715, consilieratele agricole sunt declarate organe exterioare ministerului, aläturi de serviciile agricole §i comitetele agricole judetene nou infiintate. Pe längä fiecare camerä de agriculturä regionalä a fost numit cäte un consilier agricol, care era §i comisar al guvernului. Consilieratele agricole §i serviciile agricole judetene, íncepánd cu aceastä datä §i pänä la desfiintarea consilieratelor, §i-au desfá§urat activitatea ín paralel. Legea pentru organizarea ministerelor din 2 august 192916 a adus modificári §i pentru Ministerul Agriculturii §i Domeniilor, conform art. 114 §i 120 din Lege, Casa Centralä a Cooperatiei §i improprietäririi Sätenilor a fost desfiintatä, activitatea ei fiind continuatä de Directia Aplicärii Reformei Agrare, ce are in atributiile sale executarea tuturor lucrärilor ce decurg din legea de improprietärire §i bunurile mid ale Statului, prin serviciile bunurilor expropriere §i improprietärire, serviciile colonizärii, serviciile lichidärii financiare a reforméi. Astfel, consilieratele agricole au ajuns in subordinea acestei directii, iar prin ea, Comitetului Agrar. Treptat, apar similitudini in activitatea consilieratelor §i cea a camerelor de agriculturä, ca mai tärziu activitatea consilieratelor sä fie preluatä de cätre serviciile agricole judetene, infiintate prin Legea din 22 iulie 1931. Astfel, a incetat activitatea consilieratelor agricole judetene ce au cunoscut о organizare comunä cu atributii identice institutiilor similare din vechea Romänie. Se realizase, astfei, о primä fazä a procesului de unificare in domeniul agrar, un proces firesc, implinit treptat printr-o colaborare a institutelor agricole regionale din Transilvania, cu cele centrale din Románia. Obligatiile consilieratelor agricole §i ale personalului afectat au fost mari, dar factorii obiectivi §i subiectivi au fäcut ca programul agrar din anii 1919-1921 sä fie realizat numai in parte. A§a se explicä numärul maré de plängeri din judetul Tárnává Mare, din care rezultä abuzuri, nedreptäti. 15 Monitorul Oficial, nr.97, 5 mai 1927, p.6183-6188. 16 C.Hamangiu, op.cit., Vol.XVIl, 1929, p.877-905.
