Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
334 AUREL GALEA pe zi sau cu 12 pe säptämänä, media zilnicä sä fie de 10 ore, iar ín cazul ín care muncitorii §i patronii se inteleg intre ei privind reglementarea säptämänei de munä trebuie sä aibä ín vedere cä ín timp de 24 de ore nu poate trece de 11 ore. Pentru fiecare orä suplimentarä de muncä se va pläti un adaos de 25%38 39. Se interzicea folosirea sub orice formä a copiilor sub 12 ani (elevi, muncitori sau in orice calitate de serviciu) sau cei care aveau obligativitatea de a urma §coala. Patronul care nu respecta aceste prevederi era amendat intre 500-5000 coroane §i pänä la о lunä inchisoare, de asemenea Ii se putea ridica pe timp limitat dreptul de a avea ucenici, iar patronii care nu respectau prevederile Decretului privind introducerea duratei de muncä de 8 ore pe zi, de 48 de ore pe säptämänä erau amendati cu 200-2000 coroane, in caz cä nu vor respecta decretul nici dupä ce au fost amendati atunci se va dubia amenda3®. Urmärile dezastruase ale räzboiului, lupta maselor populare pentru imbunätätirea conditiilor de viatä §i trai au silit Consiliul Dirigent sä treacä la adoptarea unui nou sistem de salarizare §i a unui nou sistem de pensii. Potrivit hotärärii Consiliului Dirigent, functional erau impärtiti in 11 categorii de salarizare §i erau retribuiti dupä studiile §i calificarea pe care о aveau §i dupä anii de muncä. Trecerea dintr-o categorie de salarizare in alta se fäcea din 9 in 9 ani, fiecare categorie avea trei gradatii, trecerea dintr-o gradatie in alta era fäcutä din 3 in 3 ani. Conform hotärärii Consiliului Dirigent, saladul minim al unui functionar era stabilit la 4500 lei, din acesta saladul real era de 2000 de lei, iar ajutorul de räzboi §i alocatia de chide 2500 lei. Saladul maxim la care putea ajunge un functionar public era de 36000 lei, salariu cu care erau retribuiti §i membri Consiliului Dirigent. Din prevederile actului normativ pentru salarizarea, numirea, inaintarea §i pensionarea functionarilor de stat, eleborat de Consiliul Dirigent, se poate observa cä nu s-а tinut seama, in elaborarea lui, in mod just de raportul dintre pregätirea superioarä §i cea gimnazialä §i licealä-secundarä, dändu-se о importantä deosebitä celei superioare, astfei diferenta dintre saladul unui functionar cu studii superioare era de aproape 12 őri mai mare decät a unui functionar cu studii medii, ceea ce nu corespundea realitätii, dacä ne gändim cä munca cea mai grea о depune functionary de stat cu studii medii. De aceea, intre munca desfä§uratä de acesta §i cea a functionarului de stat cu studii superioare trebuia sä existe un raport mai just, pentru a nu da na§tere la nemultumiri §i proteste. Cu toate cä legea fäcea mari deosebiri intre functionarii statului, in 38 Ibidem. 39 Ibidem.
