Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
ACTI VITATE A CONSILIULUI DIRIGENT 327 sanctionat iar Ia 12 septembrie Monitorul Oficial a publicat Legea agrarä pentru Transilvania, Banat, Cri§ana §i Partile Ungurene, consideratä ca cea mai radicalä legiuire agrarä din Románia íntre anii 1918-1921. Potrivit prevederilor légii agrare din septembrie 1919 se expropriau: toate proprietätile absentei§tilor, ale stráinilor, predate ín stäpänire proprietarilor dupá 1 noiembrie 1917, pe baza ordonantei fostului guvern ungar, proprietätile mai mari de 30 iugáre care au fost luate in arenda mai múlt de 12 ani in perioada 1900-1918, proprietätile mai mari de 500 de iugáre-maxim, 200 de iugáre - minim. Proprietarul avea dreptul la о singurä proprietate de 500 de iugäre. Dacä avea un copil la facultatea de agronomie, care dupä ce-§i termina studiile declara cä se va dedica agriculturii, avea dreptul la incä 500 de iugäre. Expropierea se fäcea pe baza declaratiei proprietarului. Pämäntul expropiat era dat täranilor prin despägubire. Pretul räscumpärärii il fixau organele imputernicite cu efectuarea reforméi agrare. Pämäntul expropiat nu putea fi insträinat pänä la 1 ianuarie 193023. Erau admi§i la improprietärire: invalizi de räzboi, väduvele §i copiii, ori täranii cu pämänt putin (pänä la 5 iugäre). Pentru a veni ín sprijinul proprietarilor, cät §i al täranilor, statul infiinta Banca Agricolä cu un capital de 25 milioane lei. Organul superior care supraveghea infäptuirea reforméi era Consiliul Superior al reforméi agrare compus dintr-un pre§edinte, un copre§edinte, 12 membri permanenti §i 24 supleanti. El era ajutat de comisii judetene §i comunale, in care predominau reprezentantii autoritätilor §i ai proprietarilor. In vederea rezolvärii neintelegerilor dintre proprietari §i tärani s-а infiintat Curtea de apel cu sediul la Bucure§ti24. Legea agrarä din Transilvania, datä in septembrie 1919 arata fidel raportul de forte din aceastä provincie, unde clasele conducätoare au trebuit sä cuprindä in textul légii mäsuri democratice care о fäceau sä fie cea mai radicalä lege agrarä datä pänä atunci pe acest teritoriu. ín tot acest timp cät s-а elaborat legea agrarä, pentru a apiana mi§cärile täräne§ti, resortul de agriculturä §i comert a dat douä ordonante prin care cäuta sä reglementeze raportul dintre tärani §i proprietari in privinta arendärii pämäntului. Dupä datele statistice rezultä cä au fost arendate in anii 1919-1920, in urma celor douä ordonante, 924997 jugäre, dintre care 194136 in anul 1919 iar 740669 jugäre in anul 1920; multe din aceste pämänturi au trecut in proprietatea täranilor25. Decretul -lege nr. 3911 cu privire la reforma agrarä din Transilvania, Banat §i Tärile Ungurene, in Monitorul oficial nr.117, 12 septembrie 1919, p.6690- 9993. 24 Ibidem, p-6694. 25 Emil Petrini, Reforma agrarä in Transilvania, Banat, Cri§ana §i Maramure§ 1918-1928, vol.l, Bucure§ti, 1929, p.308.
