Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
318 AUREL GALEA §coli, biserici §i justitie, nu vom lua putinta vietii de la altii'2. Se prevedea infäptuirea unei reforme agrare radicale, vot universal egal §i secret pentru cetäteni de ambele sexe de la 21 de ani ín sus, egala indreptätire §i deplina libertate a tuturor cetätenilor, libertatea presei, dreptul de asociere §i intrunire, libera propagare a tuturor gändurilor, indiferent de conceptiile politice §i religioase, libertatea confesiunii religioase, legislate specialä pentru muncitori, ace§tia trebuie sä se bucure de acelea§i drepturi ca §i muncitorii din tärile avansate ale Europei. Rezolutia salutä lupta popoarelor asuprite din imperiile multinationale, tarist §i austro-ungar, polon, cehoslovac, ungar, austriac, jugoslav §i rutean §i le felicitä cu ocazia formärii statelor lor nationale. De asemenea, aducea piosul säu omagiu tuturor oamenilor care §i-au jertfit sängele pentru Tndeplinirea idealului de veacuri, realizarea Marii Uniri. Participant» la Adunarea de la Álba lulia i§i exprimau recuno§tinta §i satisfactia cátre marile puteri ale Antantéi cä au obtinut victoria asupra Puterilor Centrale. Totodatä ei credeau cä se va crea un organism international cu drepturi depline pentru fiecare stat, indiferent de marimé, care sä mentinä pacea §i sä preintämpine un nou räzboi mondial. Pe baza prevederilor art. IX din Rezolutie s-а ales Marele Sfat compus din 250 membri. Acesta, ín 2 decembrie 1918, a ales Consiliul Dirigent format din 15 membri. Pre§edinte al Consiliului Dirigent a fost ales luliu Maniu, persoanä marcantä a Partidului National Roman §i cunoscutä in rändul oamenilor politici din Vechea Romänie, cät §i din Vechea monarhie dualistä. Ceilalti membri erau Vasile Goldi§, Alexandru Vaida-Voievod, $tefan Cicio-Pop, Aurel Lázár, Aurel Vlad, loan Suciu, Emil Hatieganu, Victor Bontescu, Romul Boilä, Ion Fluiera§, Iosif Jumanca, Vasile Lucaciu, Valeriu Brani?te, Octavian Goga. Erau 10 membri ai Partidului National Román, 3 independent §i 2 membri ai Partidului Social-Democrat din Transilvania §i Banat3. Toti ace§tia erau recunoscuti ca luptätori §i organizatori ai luptei de eliberare nationalä. Formarea Consiliului Dirigent era materializarea rezolutiei de la Alba lulia, care in punctui al doilea cerea autonomie provizorie pentru Banat, Cri§ana §i Maramure§ pänä la intrunirea Adunärii Constituante a 2 Marea Adunare Nationalä intrunitä la Alba lulia ln ziua de 1 Decembrie 1918. Acte §i documente. Alba lulia, 1928. Vol l, p.18-19; Románul (Arad), VII, nr.24, 24 noiembrie/7 decembrie 1918. 3 Cätre natiunea romänä din Transilvania, Banat §i Tara Ungureascä, Arhivele Nationale Bucuresti, fond „Consiliul Dirigent“, sectia prezidentialä, dosar 3/1919, fila 43.