Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
200 lOAN RANCA de la Blaj, nu a recunoscut existenta legalá a natiunii románé ci doar prerogative^ natiunilor zise istorice: maghiarä, secuie §i säseascä. Subliniem acest lucru Tntrucät, a§a cum se va vedea Tn cele ce urmeazä, a fost „izvorut' de drept invocat dupä actul dualist din 1867 de cätre autoritatea statului totalitär ungar in numeroasele incercäri de subminare a fiintei nationale a poporului román printr-o suitä de legiuiri urgisite pentru el, menite а-l nega sau а-l face sä-§i piardä definitiv identitatea nationalä. Demersui politico-legislativ de maré anvergurä declan§at cu mari sperante de cätre intreaga autoritate de stat ungarä, constánd din adoptarea legilor pentru maghiarizarea §colilor populare (1879), a §colilor de grad gimnazial (1883), a grädinitelor de copii (1891), de maghiarizare apói a patronimelor etc., Tn pofida faptului cä a Tnregistrat progrese, acestea n-au fost Tnsä Tn mäsura a§teptärilor §i din acest motiv, n-a fost interpretat ca satisfäcätor de cätre protipendada burghezo-mo§ierimii ungare, cunoscutä Tn Apus sub denumirea de gentri, pusä Tncä din acél timp pe fapte mari. ínregistrarea, a§adar, doar a unor succese relative, limitate Tnsä Tn raport cu scopul propus de guvernan(ii de Ia Budapesta pe linia aplicärii tendintelor integratoare prin orice mijloace a popoarelor nemaghiare Tn sänul natiunii totalitäre maghiare, a determinat investigarea unor domenii, Tntre care, Tn aceastä nouä situatie, economicul §i demograficul aveau sä prevaleze. Premergánd Articolul de Lege nr.V din 1894, Despre colonizare, mare eveniment a constituit Tn deceniul anterior repatrierea ceangäilor träind Tn Bucovina §i colonizarea lorTn Ungaria10. Aceastä initiativä a fost precedatä de о amplä mi§care propagandisticä de adeväratä explozie de „patriotism" care avea sä se soldeze cu repatrierea a peste 1000 de familii de ceangäi, a§ezati Tn Ungaria de Jos, zonä cunoscutä sub denumirea de Alföld. Din cauza Tnsä a insuficientei ei pregätiri actiunea n-a dat nici ea rezultatele scontate §i din acest motiv n-a putut constitui о experientä pozitivä pentru valul de colonizäri programat sä urmeze. * Lovas Sándor, A legújabb állami települések Magyarországon (Darányi Ignácz M.Kir. Földművelésügyi Minister megbízásából irta ... Lovas Sándor -Cele mai recente colonizäri de stat din Ungaria /lucrare/ scrisä de Lovas Sándor din Tncredintarea ministrului regal ungar al agriculturii Darányi Ignácz. Contine §i textul Légii nr.V/1894), Budapest, 1908, 427p.+104 tabele.
