Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)

II. Istorie

92 CORINA TURC tratate, ca unul care a stat timp de §apte ani ?n acea taré §i a vázut la curtea ultimilor trei principi, intr-un rástimp foarte scurt, in mai putin de trei ani, tragicul lor sfär§it9. Lucrarea lui del Chiaro devenea un pretios instrument informational pentru reconstituirea unor momente din istoria valahä, drept pentru care Nicolae lorga о considera „unul din darurile cele mai pretioase pe care le-а fácut Italia in domeniul cunoa§terii tárii noastre“10 11, iar Mario Ruffini о cataloga drept „prima carte italianá care i§i prop и ne sä trateze explicit despre Valahia“u. Structurata din punct de vedere compozitional ín douá párti, Istoria lui del Chiaro este о migáloasá evocare a universului vietii muntene, cu istoria §i geográfia ei, cu locuitorii §i obiceiurile lor, pe baza unor fine observatii directe, ale unor märturisiri apartinänd protagoni§tilor vremii (Tnsemnate fiind mai ales discutiile autorului cu principele Bräncoveanu, cu fiii säi, cu stolnicul Cantacuzino) ori cu ajutorul unor sugestii bibliografice, oferite de lecturile din Piccolomini, Bonfinius, Bocignoli. Descifrarea exactä a momentului consemnärii observatiilor, destul de dificilä pe alocuri, relevä alteori existenta unor pagini de jurnal ce au suplinit exercitiile de rememorare a unor fapte tráite §i care au fost inte­grate ín varianta finálé a textului. ín general, del Chiaro s-а sträduit sä rämänä un narator neutru, numai cá amintirea prezentei sale efective la curtea munteaná s-а materializat uneori ín accese de subiectivism ce n­­au mai putut fi controlate. Seena politicä bräncoveneascä, care ocupä un spatiu important in carte, este infäti§atä in toatä complexitatea ei, prin prisma indatoririlor fatä de Poartä, a raporturilor cu puterile cre§tine §i a politicii vizavi de Transilvania. Lipsitä insä de о echilibratä consemnare a evenimentelor politice, cu mult prea amänuntite relatäri ale unor momente, cum este cazul chemärii domnului la Poartä in 1703 ori dimpotrivä, cu conturäri prea sumare ale altora, cartea capätä culoare prin creionarea figurilor reprezentative ale epocii. in primul ränd, stolnicul Cantacuzino -deseris Tn conformitate cu recunoa§terea pretuirii pe care §i-a cä§tigat-o printre contemporani; apoi Bräncoveanu -personajul principal al cätorva capi­­tole §i pentru care, in ton cu simpatia sa personalä, secretarul florentin cautä sä proiecteze о originalä §i putin plauzibilä variantä a mobilurilor 9 C.Boroianu, Tn Studia Bibliologica, 1969, p.121-122. 10 N.lorga (ed.), Revolutiile Valahiei, la§i, 1929, p.V. 11 M.Ruffini, L'influsso italiano in Valacchia nell’epoca di Constantin Vodä Bräncoveanu, Monachii, 1974, p.139.

Next

/
Oldalképek
Tartalom