Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
90 CORINA TURC Giovanni Candido Romano, Nicolo da Porta, Anton Maria del Chiaro sau chiar de germanä -cum s-а Tntämplat cu medicul Bartolomeo Ferrati, ori prezenta in compania domnului a medicului lacob Pylarino, un italo-grec näscut in Cefalonia3, cäruia i s-au incredintat chiar §i misiuni diplomatice. Relatiile romäno-italiene in epoca bräncoveneascä, adäncite de sinonimia latinitätii celor douä popoare, s-au ancorat §i pe mesajul unei indirecte influente italiene, venite fie dinspre neoaristotelismul profesat in Academia constantinopolitanä, fie dinspre barocul vienez §i polon, la fei de incärcat de infuzii italiene. ín ambianta cosmopolitä a Constantinopolului s-au format multi romäni tocmai in momentul in care italiana era aici la sfär§itul secolului al XVII-lea principala limbä de cultura, iar Academia din Fanar fusese reorganizatä de Theofil Corydaleu, fost elev la Padova, conform unei principiale recunoa§teri a modelului italian in materie de reinnoire a invätämäntului. in plus, rolul grecilor in intermedierea relatiilor romäno-italiene poate fi semnalizat §i la nivelul unor schimburi comerciale ale Munteniei cu posesiunile grece§ti din Venetia. ín cercul de negustori greci, dintre care multi s-au stabilit definitiv in pitorescul ora§ al lagunelor, regäsim personaje din anturajul casei bräncovene§ti: Nicolae Caraiani, acela§i lacob Pylarino, Manó Apostolul, ce §i-au pästrat legäturile cu curtea princiarä de la Bucure§ti4. * * * La о analizä majorä, reflectarea domniei bräncovene§ti in istoriografia italianä suferä de un bipolarism evident: pe de о parte sunt lucräri ce apartin unor italieni din Settecento, contemporani cu domnitorul muntean, chiar spectatori directi ai vietii ce se derula la curtea Munteniei, iar pe de altä parte sunt operele de secol XX ce poartä semnäturile unor savanti care §i-au oprit atentia asupra terenului complex al istoriei literare romäne§ti. Florentinul David Teglia, näscut in 1669 intr-o familie israelitä, devenit ulterior prin convertirea la catolicism ANTON MARIA DEL CHIARO FIORENTINO a ajuns prin forta imprejurärilor cél mai insemnat memorialist italian de la curtea bräncoveneascä, indeplinind oficial 3 P.Cernovodeanu, Din corespondenta diplomaticä a lui Constantin Bräncoveanu, in Revista arhivelor, 1985, nr. 11, p.78. 4 AI.Dobo§i, Relatiile comerciale ale Principatelor románé cu Venetia, Cluj, 1936, p.33-34.
