Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
78 CARMEN MARIA ANDRAg De§i mari biblioteci luministe, cetäti ale „Republicii literelor” §i deschise tuturor valorilor europene, fiecare din aceste trei categorii de biblioteci reflectä о anumitä tendintä, subiectivismul sub impactul interesului, la о ultima analizä, national, politic, religiös etc3. ín functie de continutul cärtilor prezente, cät §i de alte criterii metodologice vom putea intelege ceea ce a§teptau de la cartea englezä ace§ti mari bibliofili. Bibliotecile publice reprezintä о componentä majoré a spiritualitätii unui popor. Prin intermediul lor releväm istoria unui secol, a unei epoci, a unei comunitäti, starea de civilizatie proprie regiunii in care fiinteazä, relatiile cu Europa moderné. Este necesar sä definim mai intäi notiunea de carte englezä, pe care о folosim in acest demers, intelegänd: 0 cärtile unor autori britanici apárute ín Anglia sau ín alté taré; 0 cärtile de autori din afara Angiiéi, dar tipérite ín Anglia; 0 cärtile de autori britanici, apárute ín limba englezä sau ín traduced; 0 cärtile de autori sträini apárute ín traduced engleze etc. Am folosit deci о formulä sinteticä pentru orice productie de carte apärutä ín Anglia sau pentru Anglia, pentru publicul cititor englez sau pentru cel cunoscätor de limbä englezä. О caracteristicä definitorie a literaturii in secolul XVIII §i in prima jumätate a secolului al XlX-lea este „totalitatea”, conceptui de literaturä apropiindu-se foarte mult de cel de culturä. Luminismul punea cultura in centrul conceptiei sale, iar cultura, la rändul säu, devenise valoarea primordial a literaturii. Definitiile luministe ale culturii, implicit ale literaturii, uzau de termenul global: litere, lettres, letters etc. Deducem, deci, cä literatura cuprindea intreg domeniul literelor. Termenul care reflectä aceastä literaturä savantä este eruditia, foarte des asociatä personalitätilor vremii (man of letters, man of erudition, scholar, pentru savanti „of deep erudition’). De§i acesta a fost motivul pentru care nu ne-am oprit doar la receptarea literaturii engleze, in sensul restrictiv, ci am extins cercetarea asupra mai multor domenii ale culturii, in studiul nostru vom opera totu§i о clasificare a cärtilor in functie de ariile de jnteres ale cititorului de astäzi. Prin läca§urile de culturä ridicate de nobilii Teleki4 la Tirgu-Mure§ §i Brukenthal5 la Sibiu, apar noi culoare de legäturä cu Europa, apar noi 3 Victor Neumann, Tentatia lui homo-europaeus, Bucure§ti, 1991, p.59-78. 4 Catalogul Bibliotecii Samuel Teleki (Bibliotecae Samuelis S.R.I. Com. Teleki de Szék), Viena, 1795, vol.l-lll; Deé Anikó, Teleki Samuel és Teleki-téka, Bucure§ti, 1976.
