Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
CORIDOARE CULTURALE CREATE DE CARTILE ENGLEZE 77 puternicä §i antrenatä ín confííbte politice §i religioase. In ceea ce-i privea pe romänii ardeleni, doar Contrareforma concretizatá ín opozitia fermä a bisericii greco-catolice §i ín rezistenta ortodoxa vor stävili acest val care cuprindea Transilvania. Astfel Puritanismul, mi§carea religioasä apartinänd Reformei, la räspäntia secolelor XVI-XVII, a avut un ecou larg ín Transilvania, unde religiile protestante: calvinismul, luteranismul, unitarianismul, erau religii oficiale ale Principatului. Devenind ideológia Revolutiei engleze, Puritanismul avusese ca scop initial „purificarea” Bisericii Angiiéi de „urmele” Bisericii Romano-Catolice, idee ce se integra perfect in ofensiva antihabsburgicä §i anticatolicä a aristocratiei din Transilvania (unde se urmärea cu atentie desfä§urarea räzboiului de 30 ani). ín acest context informatiile despre Anglia §i cärtile engleze soseau in Transilvania printr-o intreagä echipä de diplomati §i soli ardeleni. Incadrarea Transilvaniei in coalitia protestantä a Angiiéi §i Olandei a intärit legäturile dintre puritanii transilväneni §i cei din tärile protestante, inclusiv Anglia §i au creat canale durabile pentru schimbul de informatii2. Ca urmare fireascä a legäturilor de ordin politic, diplomatic, religiös, create incä din veacul al XVI-lea íntre Transilvania §i Anglia, au apärut §i afinitäti culturale printr-o mai buná cunoa§tere, in dese cazuri directä, concretizate in fondurile considerabile de cárti britanice tezaurizate in marile biblioteci ale Transilvaniei. Biblioteca Brukenthal din Sibiu, Biblioteca Teleki din Tirgu-Mure§, Bathyaneum din Álba lulia, Biblioteca Bethlen din Aiud, Biblioteca Seminarului Teologic grecocatolic din Blaj, Biblioteca ASTRA. Ne vom opri la trei dintre aceste biblioteci transilvane, considerándu-le reprezentative pentru urmárirea curentelor majore de idei care pätrundeau urmänd calea cärtilorin mediile intelectualitätii ardelene. Interesele religioase, subordonate adesea celor politice, fiind predominante, iar procurarea cärtilor fäcändu-se mai ales din centrele protestante sau catolice ale Europei, deslu§im: => calea protestantä §i calvinä, bätätoritä de aristocratia maghiarä a timpului (Biblioteca Teleki); => calea Contrareformei adoptatä de intelectualitatea greco-catolicä din Blaj (Biblioteca Seminarului Teologic din Blaj §i cu precädere biblioteca personalä a lui Timotei Cipariu); => calea reformatä, luteranä, folositä de aristocratia germanä din Transilvania (Biblioteca Brukenthal). 2 Ludovic Demény, Paul Cernovodeanu, Relatiile politice ale Angiiéi cu Moldova, Tara Romäneascä §i Transilvania ín secolele XVII-XVIII, Bucure§ti, 1974, p.75-101.