Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
96 DUMITRU PROTASE, ANDREI ZRÍNYI 22 14 si 31 iulie, rästimp Tn care s-au säpat sasé sectiuni, plasate Tn diferite puncte ale asezärii civile. Marcarea sectiunilor s-a fäcut cu cifre romane, adäugändu-li-se prefixul Cn. Secfiunea Cn.l se aflä la о distantä de 282 m fa|ä de latura de vest a castrului, längä gardul care Tmprejmuieste livada cdminului-spital din castel (pl. XXVI). Dimensiuni: 18 x 1,5 m. Adäncimea ei este Tn general de 1 m, darTntre m 9 si m 11 s-a ajuns chiar la adäncimea de 3,80 m. Aici stratui de culturä roman, constituit dintr-un pämänt negru amestecat cu bolovani de räu si gros de 0,50 m, se Tntrerupe, conturändu-se un put roman (puteus), care a tost golit pänä la amintita adäncime. Din confinutul pufului amintim о cantitate considerabilä de ceramicä romanä provinciáid, de culoare rosie si mai pufinä cenusie. Consideräm cd platforma de piaträ conturatä Tntre m 13 si m 14,50 face parte din substrucfia unei locuinte modeste din aceastä perioadä (L-p. Evacuarea completä a putului a fost abandonatä, din cauza surpärilor repetate. Secfiunea Cn. II (20 x 1 m) a fost trasatä Tn directia sud-vest — nord-est la о distantä de 15,50 m de cea precedentä, fiind paralelä cu aceasta. Tntre m 1 si m 5, la adäncime de numai 0,50 m, s-a dat peste о platformä de prundis amestecat cu bolovani de räu mai mari, platformä ce ar putea constitui о portiune din pavajul unei ulite din asezarea civild sau chiar resturi de la baza unor locuinte. La capdtul opus al secjiunii, Tntre m 15 si m 20, s-a Tntälnit un alt straf de prundi$, iarTn interbrul acestui strat la m 17 si la m 20, s-a dat de о aglomerare fäcutä din bolovani de räu, fdrd mortar sau argild Tntre pietre. Ar putea fi resturi din temelia unor construct» din lemn. Supozitia pare verosimilä si datoritä faptiHui cä, Tntre m 9,50 si m 13,50, la adäncimea de 0,70-0,85 m, se contureazä, Tn profil, un strat de arsurä amestecatä cu mult cärbune (mangal), gros de 10 cm, urme care ar putea proveni de la о locuintä de lemn incendiatä (L2). Din stratui de culturä roman, situat la -0,70 m CTn medie), au rezultat fragmente de vase romane rosii, dintre care amintim douä cioburi mici de terra sigillata de import, fdrd decor, precum si un fragment de imitatie terra sigillata cu decor Tn relief, de tip Cristesti. Secfiunea Cn. Ill (10x1 m) a fost amplasatä la 68 m distantä de coltul de nord - vest al castrului si la 13 m Tn dreapta drumului de cämp care iese din livada castelului. Amintim prezenta unui puternic strat de culturä roman, gros de 0,70-0,80 m, La cele douä capete ale sectiunii, Tntre m 0 si m 3 si respectiv m 9 si m 10 s-a Tntälnit cäte un strat de arsurä, provenind probabil de la douä locuinte din lemn (L3, L4), mistuite de incendiu. Materialul recoltat din stratui de culturä constä mai ales din fragmente de ceramicä romanä (90%-95% ro$ii), de facturä bunä, de tip Cristesti. Semnaläm Tn mod special, Tn caroul 9 al sectiunii, la adäncimea de 0,80 m, Tn asociere cu multe fragmente de vase romane ro$ii, aparitia cätorva
