Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
13 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENE$TI 87 Secpunea VII, lungä de 44 m, latä de 1 m $i orientatä nord-vest -- sudest, are adäncimea medie de 0,70 m $i pe traseul ei nu s-au Tntälnit ruine de clädtri. Stratui de depuneri este mai gros !a capätul de vest, la mijloc $i foarte subtire Tn rest. A$a cum se vede $i Tn profilul secfiunii, la mijlocul ei existä un straf gros de pietri$ §i bolovani de räu, care continuä, pe aceeasi lätime $i Tn sectiunea IV. Credem cd este о alee printre baräcile sau grajdurile din retentura. Remarcäm aici putinätatea materialului arheologic: rare fragmente de ceramicä romanä si figle. Tn unele locuri depunerile drheologice nu depä$esc Tn grosime stratui de pämänt vegetal. Secpunea VIII s-a trasat cu scopul de a Tntälni drumul care vine de la porta decumana, dar nu s-a gäsit nici о urmä din el. La capätul ei de sud sectiunea a Tntälnit zidurile de piaträ ale criptei amintite Tn sectiunea IV. Tn aceastä sectiune s-au gäsit fragmente ceramice romane obi$nuite, bucäti de cärämidä $i tiglä, precum $i cäteva fragmente de olane romane. Mentionäm prezenta unor morminte feudale-moderne de inhumatie, apartinätoare desigur proprietarilor de odiniodrä ai cdstelului. Secpunea IX (pl. XXXII) s-a trasat peste coltul de nord-vest al castrului, unde se vedea о groapä mare, rotundä, locul bastionului de colt, care fusese scos pentru piatra de constructie. Am deschis aceastä sectiune cu intentia de a surprinde chiar si numai locul zidului scos, spre a putea stabili dimensiunile unui bastion de coit. Din zidul de incintä se mai pästreazä doar о parte din fundafie, care descrie un arc de cere. Bastionul a fost scos complet, iar din el n-a mai rämas decät moloz §i därämäturi. Tn spatele säu se mai pästreazä ürme de agger. Tn cuprinsul sectiunii s-au descoperit fragmente de tigle si cärämizi, olane si cioburi de vase romane. Dintre cioburi amintim un fragment de terra sigillata cu motive Tn relief $i un fragment de terra nigra. Tn fata zidului de incintä rotunjit se gäseste berma $i $antul de apärare obisnuit. Cd $i la poartä, $i aici temelia zidului de incintä, fäcutä din bolovani de ráu legati cu lut, este asezatä pe un straf de pämänt de nivelare, care contine cioburi din vase romane. Rezultä dar cä zidul a sträpuns valul castrului de pämänt. Secpunea X, lungä de 4 m, largä de 1 m si orientatä nord-sud, a fost trasatä perpendicular pe peretele de sud dl criptei mentionate Tn sectiunea IV. Aici s-a gäsit zidul criptei $i cäteva cioburi de vase romane. Secpunea XI, a fost deschisä cu scopul de a vedea, daeä latura de nord a castrului merge pänä la marginea platoului dinspre Mures. Rezultatul a fost cä aici s-au putut constata elementele de fortificafie ale castrului: ?anj, berma, zidul scos $i agger-ul din spatele säu. Zidul a fost scos integral. A rämas Tn pämänt numai fundatia lui, constituitä din bolovani de räu. Din cauza apei freatice, seefiunea nu a putut fi
