Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENE$TI 85 bazä de coloanä, coltar etc. Mentionäm cä cele douä piese descrise la punctele 1 si 2 se aflau asezate cu fata ín jos, pe berma castrului. Sectiunea III (pl. XXXI) trasatä peste latura de sud, la distantä de circa 13 m de coltul de sud-vest, are о lungime de 21 m, adäncimea ei variind dupä necesitäti. Constatäm aceleasi lucruri ca la sectiunea I, cu deosebirea cä zidul castrului a fost scos integral, iar din valul castrului de pämänt a rämas ceva mai mult la fa|a locului, val din care, in trecut, s-a scos complet zidul de piaträ. Date fiind aceleasi elemente ca si Tn sectiunea I, nu insistäm asupra lor, pentru cä eie se disting usor pe profil. Anul 1971 Säpäturile s-au desfäsurat Tntre 22 iunie - 14 iulie. In cele ce urmeazä, vom proceda la descrierea sumarä a fiecärei sectiuni Tn parte, arätänd tot ceea ce s-a descoperit si insiständ mai putin asupra situa+iei stratigrafice, care este redatäTn desenui profilelor. Sectiunea IV, orientatä Tn general pe direcjia est-vest, largä de 1 m si lungä de 45 m, a fost trasatä peste cea mai proeminentä ridicäturä din castru, unde credeam cä se aflä ruine de clädiri románé. Dar, din päcate, am constatat cä sub dälma respectivä erau ziduri de piaträ si bolti de cärämidä din epoca feudalä, apartinänd unor cripte ce adäposteau morminte ale fostilor proprietari ai castelului feudal. S-au mai traversat si alte ziduri care nu ar fi exclus sä apartinä $i altor construct» feudale sl moderne funerar-religioase, eventual unei capele de cimitir. Tncepänd de la capätul de vest, Tn directia est, se constatä, pe о lungime de vreo 10 m, un strat gros de moloz feudal, care se aflä imediat sub solul vegetal. Molozul provine de la cripta de aläturi. Sub stratui de moloz se gäseste un strat cu depuneri din epoca romanä, gros de aproape 1 m. Tn acest strat s-au gäsit fragmente de cärämizi si figle romane, precum §i putinä ceramicä romanä obisnuitä. Tn partea sa de vest stratui a fost sträpuns de gropile unor morminte feudale-moderne. Mergőnd mai departe spre est, s-a dat peste un zid feudal gros, care are un corespondent pe partea opusä. Tntre aceste ziduri se aflä о boltä de cärämizi asezate Tn dungä si prinse cu ciment. Probabil cä este cavoul unui grof. Nu am pätruns Tnäuntru. Mai departe, spre räsärit, urmeazä un capät de zid feudal-modern, apoi о boltä-tunel de cärämidä sprijinitä de douä fundat» de piaträ, din care una ar putea fi romanä. Peste aceastä boltä-tunel se Tnaftä zidul unei cripte feudale-moderne, care se sprijinä cu colturile pe douä ziduri mai vechi, cél de est fiind eventual roman. Ultimul zid feudal, sprijinit ?i el pe un zid mai vechi, are un „umär" de 1,50 m Tn partea de räsärit. Nu l-am urmärit. Este, desigur, zidul unei alte construct» feudale. De aici $i pänä la capätul secfiunii, nimic de semnalat: moloz feudal si pämänt de umpluturä, iar dedesubt un strat de bolovani de räu ii
