Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
9 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENE$TI 83 Tn cele ce urmeazä vom prezenta, pe ani, investigatiile noastre, fäcute cu precädere Tn jumätatea $i pe latura de vest a lagärului, precum $i Tn a§ezarea civilä dependentä. Pe baza acestor säpäturi a putut fi stabilit planul, eJementele sistemului defensiv, dimensiunile, fazele de constructie ?i starea ruinelor castrului. Tn acela$i timp, inscriptiile si monumentele sculpturalé, monedele ?i diferitele materiale arheologice descoperite contribuie la mai buna cunoastere a istoriei castrului $i a trupei stationate aici, a apärärii frontierei Daciei romane Tn aceste pärti. Anul 197038 Tntre 5 ?i 14 august 1970, s-au säpat frei sectiuni, cu scopul de a stabili elementele de fortificatie ale castrului. Secpunea I (pl. XXX). Lungä de 34,50 m, largä de 1 m, cu adäncime variabilä (dupä necesitäti), sectiunea a tost trasatä pe latura de nord a castrului, traversänd toate eiementele de fortificatie ale acestuia. Orientarea: est-vest. Dupö cum rezultä din profil si dupä cum se vede si pe térén, castrul este sträpuns pe latura de nord de о multime de gropi practicate Tn epoca medievalä-modernä, cu scopul de a scoate piaträ din zidurile lui. De asemenea, Tn aceastä sectiune s-a Tntälnit (Tntre m 20- 21) un mormont modern, cu co?ciug de lemn incomplet putrezit. Precizäm cä gropile amintite au deranjat via sagularis, agger-ul, о parte din berma Sizidul de incintä, din acestea rämänänd numai pietrele de temelie. latä elementele constructive, asa cum ele se väd Tn profilul sectiunii. $anful de apärare are deschiderea de 8 m la gurä si adäncimea maximä de 2 m, cu о escarpä scurtä si mai abruptä spre exterior, escarpa interioarä fiind mai lungä si mai linä. Berma este u$or vizibilä si are lätimea de circa 2,70 m. Notäm cä aceastä bermä latä si escarpa interioarä a santului foarte lungä, chiar neobisnuit de lungä, se datore$te faptului cä, Tnaintea construirii castrului de piaträ, a existat aici о laturä a castrului de pämänt, ale cärui elemente se pof mai greu indentifica. Dar faptul cä fundul santului de apärare se gäseste la о distantä de 8-9 m de la fata exterioarä a zidului $i Tmprejurarea cä Tntre fundul santului de apärare §i bermä se observä un straf de pämänt galben-castaniu, tasat, indicä aici valul castrului de pämänt. Din zidul castrului de piaträ nu a mai rämas decät temelia (si aceasta ruptä, Tn parte), groasä de 1 m. Ea este fäcutä din bolovani de räu legafi cu putin mortar si asezati pe un pämänt galben argilos. Ultimul ränd de pietre al temeliei se aflä la adäncimea de 1,10 m, fatä de nivelul actual al terenului. Agger-ul castrului de piaträ este sträpuns de douä gropi medievalemoderne si din el nu a mai rämas decät о portiune, Tntre m 17 si m 19,5 . El Grozav. De la Muzeul de Istorie al Transilvaniei (Cluj-Napoca) a fost Stefan Ferenczi. pentru cercetäri pe limes. 38 Despre rezultatele säpäturilof din anii 1970-1973, vezi supra, nota 36a.
