Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)

I. Arheologie

7

CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENE$TI

81

pasi. Presupune, de asemenea, existenta unei asezäri romane, eventual chiar Tnconjuratä de о incintä usor fortificatä, Tn zona situatä Ia nord de castru, Tn directia pädurii, unde se continuä parcul castelului medieval. Paulovics aduce unele corective la descrierea lui Neigebaur, stabilind cd ceea ce considera Tn 1847 о clädire romanä Tn incinta castrului, nu reprezintä altceva, decät urmele unor cavouri feudale, lucru confirmat si de säpäturile noastre. Greseste, Tnsä, cänd considera cd ruinele unor construct» de piaträ - sträpunse prin 1937, cu prilejul trasärii unui drum gospoddresc - apartineau zidului de incintä. Dupä cum vom vedea mai departe, aici este vorba de о clädire din interiorul castrului (pl. XXXIX). Tn acelasi timp, autorul Tncearcä sä precizeze locul unde s-au descoperit urnele cinerare amintite de Neigebaur, loc pe care-l situeazä deasupra päräului "Cetätii Feti"» päräu care este un $ant de eroziune format Tn pädurea amintitä mai sus. Descoperirea urnelor cinerare о puné Tn legdturä cu gäsirea celor douä vase de bronz "etrusce", publicate de Kovács Ferenc 30. Aici trebuie sä mentionäm cä Tn maiul abrupt al sanjului de eroziune amintit - dupä cercetarea efectuatä de noi - nu am gäsit nici un fei de resturi arheologice, iar о säpäturä de verificare Tn zona amintitä nu am Tntreprins, consideränd cä aceasta ar fi fost Tngreunatä de existenta pädurii tinere si dese. Paulovics identified si traseul drumului roman ce ducea spre Orheiul Bistritei, drum pe care se circulä si astäzi si care traverseazä livada cäminului-spital cu sediul Tn castel (pl. XXVI). El considerä cä ceramica gäsitä Tn 1937 de ambele pärti ale acestui drum ar proveni de la un puternic centru de olärit. Presupunerea aceasta s-a dovedit a fi inexactä, dupä cum vom vedea mai jos. Autorul deplänge lipsa inscription amintind doar cärämida cu stampilä pästratä Tn Muzeul din Cluj-Napoca 31. Comparand aceastä stampilä cu о in'scriptie de ia Apulum 32, lasä si el deschisä problema lecturii: Ala I nova Illyricorum sau Ala I numeri Illyricorum 33 34

Desi nu se leagä decät indirect de problemele ridicate de castru, totusi aici ne vom raporta si la ipotezele emise de Paulovics, Tn legäturä cu existenfa unorturnuri de pazä. El presupune existenta unui asemenea turn de pazä la Välenii de Mures (fost Porcesti) M, Tn punctui situat vis-á-vis de värsarea Tn Mures a päräului Idicel (de fapt längä Väleni se varsä Tn Mures päräul Fitcäu). Mai presupunea un alt turn de pazä Tn coltul dintre päräul Bistra si Mures, pe vártul unui deal35. Atät pe baza configuratiei terenului, cät si Tn urma consultärii unor lucräri mai vechi ale lui Téglás Gábor,

3(3 Vezi ArchÉrt. 1885, p. 335 si urm.

31 CIL. Ill, 6204-8074, Cf. Paulovics. op.cit. p.26

32 CIL III, 1197.

33 I. Paulovics, op.cit., p.26.

34 Ibidem.

35 Ibidem.