Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
76 DUMITRU PROTASE. ANDREI ZRÍNYI 2 Pe térén, urmele unei mari pärti a castrului se disting relativ usor. Mai proeminente se prezintä Tntreaga laturä de vest si ambele laturi Iungi, unde acestea märginesc retentura. Restül este complet distrus sau nivelat, cu ocazia construirii castelului feudal $i dupd aceea, Tncadrat Tn limes-ul de nord-est al Provinciei, (pl. XXIII), castrul de Ia Bräncovenesti Tndeplinea un ro1 strategic deosebit de important. EI bara valea Muresului Tn zona Deda-Reghin, avänd front comun si legäturi directe atät cu castrele Tnvecinate de Ia Orheiu Bistritei si Cälugäreni, cat $i cu turnurile de observatie si pazd din zonä, dinspre "barabaricum". Apärarea romanä Tn aceste pärti se spirjinea pe lanturile Muntilor Cälimani, Gurghiului si Harghitei, folositi din plin Tn sistemul defensiv. Muntii vulcanici dintre castrele de Ia Orheiul Bistritei si Sanpaul, avänd culmi Tnalte si Tmpädurite, cu foarte patine trecätori, constituiau un obstacol puternic Tn fafa inamicului extern 3a . Dacia a fost cuceritä - se stie - printr-un mare efort militar al Imperiului, aceastä cucerire fäcänd parte din planurile politico-militare si economice ale Romei. Noua provincie constituia bastionul Tnaintat al Imperiului Tn "barbaricum" si de aceea i s-a acordat о importantä strategicä aparte, conceputä de Tnsusi Tntemeietorul ei. Nu este deloc surprinzätor cä, Tndatä dupä cucerire, se Tntreprind masive lucräri pentru apärarea Provinciei, prin fortifica+ii de tot felul, lucräri Tn care se Tncadreazä si sistemul defensiv roman din nordul $i nord-estul Daciei, sistem care Tsi va dovedi eficienta pänä la retragerea armatei si oficialitätilor románé din aceste regiuni. Castrul de la Bräncovenesti a format cel mai puternic pilon defensiv pe cursul superior al Muresului. Este Tndeobste cunoscut cä majoritatea castrelor din Dacia sunt situate Tn vale sau ре о terasä din apropierea unui räu, Tndeplinind constant cerinta de a avea Tn apropiere о sursä abundentä de apä. Existä Tnsä numeroase cazuri cänd castrele au fost amplasate si pe pante de dealuri sau platouri mai Tnalte 4 . Hyginus recomandä ca Tn aceste situafii porta decumana sä fie plasatä Tn partea cea mai Tnaltä, iar castrul sä domine teritoriul ce se asterne la poalele dealului5. Dacä examinäm amplasamentul castrului de la Bräncovenesti (pl. XXVI), constatäm cä el corespunde Tntru totul acestor norme: porta decumana de pe latura de vest se aflä Tn värful pantei, iar porta praetoria Tn partea de jos, spre Mures, diferenta de nivelTntre ele fiind de 11-12 m. Cu privire la forma si märimea castrelor de piaträ din Dacia, se stie cä ele corespund Tn general tipului si prescriptiilor date de Hyginus. Forma lor 3a Despre limesul Daciei, vezi N. Gudea, in ActaMP. I, 1977, p. 97-114 (.Saalburg Jahrbuch. 31, 1974, p.41-50) 4 Cf. M. Macrea, Vicrta. p.227-228. 5 Hyginus, De munit castr.. 56.
