Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
III. Etnografie
550 LIVIA RUSU 2 Reliefül este tipic satelor din zóna submontanä, sub formä de dealuri si väi erodate nu prea adánci. Tntre Chiheru de Sus §i Urisiu de Sus, längä dealul Fánatele $i Dumbrava Rámetii, „pe un platou Tn formä trapezoidald" s-a semnalat prezenta a douä cetätele, pe care localnicii le considera románé si care atestä vechimea si continuitatea pe aceste meleaguri. Tn al doilea räzboi mondial au avut loc bätälii sängeroase la Chiher §i Nadä$a. Existä la Urisiu, Nadäsa, Beica si Chiher frumoase biserici de lemn, monumente arhitectonice vechi, adevörate opere de arta, pietate de popa Gheorghe dirt $erbeni, care a pictat $i icoane si a cioplit troife frumoase cum este cea de la Urisiu de Sus, aflatä la Tncruci$area sträzii principale cu ulita spre vale. Locuitorii se ocupä Tn principal cu agricultura, cresterea animalelor, lucrul la pädure, dar sunt si mestesugari priceputi - butnari, fierari, dulgheri, rotari etc. Femeile sunt harnice §i lucreazä acasä, Tn timpul liber $i mai ales iarna, frumoase piese de port $i textile de casä - toale, lepedee, stergare. De fapt, Tncä din sec. al XVII-lea Angelo Maria del Chiaro remarca faptul cätn Tärile Romane, „éra о adeväratä fabrica de tesutin fiecare casä". Cele mai vechi costume femeie$ti $i bärbäte$ti pe care le-am putut depista pe bazä de informatii si cercetare Tn térén au fost purtate Tntre 1830-1930. Tmbräcämintea era compusä din: cämä$i, poale, catrinje, surturi, rochii, bräuri, cepte, näfrämi, cizme, opinci, cäciuli, pälärii, curele, cioareci, izmene, sumane, cojoace, pieptare, laibere. PORTUL FEMEIESC Prin a doua jumätate a sec. al XlX-lea nevestele purtau о pieptänäturä cu cärare pe mijlocul capului, caracteristicä pentru Tara Oltului, Jara Motilor, Valea Arie$ului $iTn general pentru toatä Transilvania, larg practicatä Tn secolul trecut si Tn Banat $i Nordul Olteniei. Párul era Tmpletit Tn douä cozi din care se fäcea conci. Dacä párul era slab se folosea un colac din särmä. Se punea apói ceapfa $i näframa legatä la spate. Ceapta, cunoscutä ?i folositä ca о variantä a bonetei, specificä popoarelor vecine, dar larg räspänditä Tn forme diferite Tn Tntreaga Europa, era confectionatä din catifea neagrä sau glot (un material lucios, negru §i Tnflorat) se Tncheia sub barbä cu bumb $i chetoare. Se ornamenta pe margine Tn fatä cu cipcä neagrä Tncretitä „cu strämba", cu paiete si flori. Näframa, generalizatä mai ales Tn centrul Europei $i ajunsä la női din occident Tn perioada de Tnflorire a capitalismului, se lega peste ceapta Tn faja sau Tn spate. Era din mätase, din „pär", cu „репе" brodate
