Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
III. Etnografie
546 FLOAREA PETRUm 4 nelipsite din cimitirele vechi romäne§ti aceste cruci, dovedind vechimea cultului solar. Muzeul de etnografie din Tg. Mure? tezaurizeazä cruci de mormänt masive din lemn de stejar, ce poartä insemnele astrului ceresc. Pe una din vechile cruci, rozeta realizatä din crestäturi Tn formä de semicerc se repetä pe toatä suprafata Tn Tnältime. О dantelärie clarä, säpatä Tn lemnul masiV, sträjuia la capul celui dispärut. Färä compas, primind ceva din cäldura mäinii celui ce le-a creat ?i din imaginatia liberä, asemänarea dintre rozete este tulburätoare, repetänd curgerea generatiilor (PI. CCXXII-CCXXIII). Crucile sau troitele de drum romäne?ti sunt Tncärcate de acelea?i simboluri solare precre?tine. La unele un mare cerc leagä brätele crucii. Combinafiile Tntre cerc ?i cruce sunt prezente pe biserici si troite. Imaginea astrului se distinge pe mobilierul täränesc, fiind omniprezent. In ansamblul mobilierului täränesc, alcätuind un tot unitar de veche traditie, lada de zestre ocupä un loc de cinste cu elemente de maximä importantä decorativä. Pe о ladä de zestre din colectia muzeului, provenitä din satui Idicel, ideograma soarelui apare sub forma celebrei rozete, a cercului täiat, a crucii Tnscrisä Tn cerc, a X-ului simplu Tn tonurile maronii-ro?cate ale lemnului patinát de vreme. Din semicercuri ?i cercuri trase cu horjul, prin interferenta lor, se nasc celebrele rozete, iar din combinarea sferturilor ?i jumätätilor de cerc se nasc meandre si valurile cu diferite deschideri. Combinarea celor douä elemente - linia ?i cercul - dublarea contururilor, strierea circumferintei cu grupuri mici de linii drepte au ca rezultat multiplicarea infinitä a motivelor, dänd decorului un farmec aparte. Cercurile simple sau concentrice, arcurile de cerc, meandrele, spiralele fugätoare fac decorul fastuos, precis organizat. Decorul este dispus cu mäsurä, fiind mai dens pe portiunile expuse vederii, mai rarefiat pe portiunile laterale ?i lipsind cu totul pe acele pärti ce se socotesc a nu fi väzute. (PI. CCXIV-CCXXV) Ciobanul, care-?i träie?te viata sub cerul liber, a fost cel mai credincios cultului solar, reminiscentele träiesc pe mai departe chiar ?i Tn incostient. De-a lungul unei Tndelungate existente, Tn lupta cu natura, magia a fost о formä de invocare a fortelor de care depindea viata täranului román. $ia fäurit täranul román о artä legatä de necesitäfile imperioase ale vietii potrivit cu stadiul de dezvoltare al societä|ii ?i al mentalitätii. Semnele acestei vechi interpretäri a fortelor naturii a ajuns pänä la noi ca un alfabet despre care nu se poate ?ti mare lucru6 . Astfel de semne sunt cele dedicate marii surse a lumii ?i cäldurii, al cärui Tnteles este pierdut, dar real. Descifrarea lor a fost posibilä prin analogie cu alte culturi, Tnlesnitä 6 Idem, p.27
