Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
III. Etnografie
528 VALÉR POP 4 Ivan cea. О altä variantä ar fi antroponimul Oancea de Ia care a derivat Ivancea2. Balioz a cumpärat de Ia familia Russo-Donici jb ha de pämänt unde §i-a construit conacul si dependintele. Apoi mosia s-a totTntins. Prima Tnsemnare despre sat se aflä Tntr-un ucaz al domnitorului Istrate Dabija pe la 16623 . Comunitatea ruralä este formatä din: romäni $i ucrainieni (haholi). Mai locuiesc Tn numär resträns rusi, tätari, uzbeci, tigani. Romänii sunt cei mai vechi si au fost cei mai numerosi. Tn a doua jumätate a sec. al XVIII-lea au venit Tn localitate ucrainienii dintr-un sat apropiat Vinija (Slobozenie) care s-au asezat Tn numär foarte mare peste romani coplesindu-i4 . Treptat satui s-a rusificat. Rusificarea s-a accentuat dupä 1940. Tn prezent satui are 2300 de locuitori Tn 832 gospodärii5 . Limba uzualä este limba rusä. Tn sat este о scoalä generáló Tn care se predä Tn limba rusä. Suplimentar copiiTnvatä limba romänä si limba ucrainianä6 . Populatia este ortodoxä. Actuala bisericä, cu hramul Sf. Treime, esté construitä Tn anul 1924. Preot Tn sat nu este si oficiazä preotul din Trebujeni7. Ocupatia de bazä a locuitorilor este agricultura. Cultivä gräu, porumb, cartofi, legume si zarzavaturi, vitä de vie, pomi fructiferi. Cresc si animale mari bovine si animale mici oi, capre, porci, päsäri de curte8 . Dintre mestesuguri s-a dezvoltat pieträritul. Tn sat a existat о carierä de piaträ de unde s-a extras calcarul pentru construct». Este cunoscut mos Nazar un pietrar renumit care a deschis cariera (sahtul). Alte mestesuguri practicate: dulgheritul, zidäritul, tämpläritul, fieräria si mai ales tinichigeria9. Casele erau construite la Tnceput din chirpici iar dupä deschiderea carierei din piaträ cu prispä largä si stälpi din piaträ ornamentali. AcoperisulTn douä sau patru ape cu fruntarul decorat. Satui Furceni se aflä la о depärtare de 8 km de resedinfa de comunä, asezat pe valea räului Räut. Este atestat documentor pe la 142910 . Populatia este de nationalitate romänä, bästina$i pe aceste meleaguri. Un singur locuitor este rus, probabil implantat de autoritätile sovietice. Satui are 1450 locuitori Tn 501 gospodärii11 . Ocupatia de bazä a 2 Informator: Ciumac Nicolae Vasilievici - staroste la bisericä, 69 ani. 3 Monográfia comunei - manuscris la primärie. 4 Informator: Steltar Ivan Ivanovici, 65 ani. 8 Statistici de la Primäria localä. 6 Informator: Bodiu Anastasia Nicolaevna, 45 ani 7 Informator: de la nota 2. 8 Informator: Verbitchi Vasilii Vasilievici, 82 ani. 9 Informator: Serbina Ivan Ivanovici, 58 ani. 10 Monográfia comunei - manuscris la primärie. 11 Idem.
