Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
34 MIHAI PETICÄ 4 3. Fragment dintr-un brat al unei foarfeci din Her, rdu conservat, provine tot de la Cristesti, jud. Mures. Dimensiuni: lungimea actualä 12,6 cm, lätimea bratului 2,0 cm. Inv. 1002 Pl. 111/4. 4. Brat de foarfecd confectionat din tier. Lungimea lamei 17,1 cm, lätimea 2,2 cm. Slab conservat. Piesa provine din localitatea Cräciunesti, jud. Mures. Inv. 1008. Pl. 111/5. Utilizate, Tn general, la tunsul oilor sau ca ustensile pentru Tngrijirea corpului, foarfecile din tier le Tntälnim pretutindeni Tn necropolele si asezärile celtice.ín morminte apar doarTn perioada mijlocie a La lene-ului C, Tn fazele mai vechi negäsindu-le. Analogii Tn Transilvania: Dezmir, Aiud, Media?, Papiu llarian (jud. Mures). Fiind о unealtä simplä ea continuä, nemodificatä, pe toatä durata La Тёпе-ului mijlociu, prelungindu-se si pe parcursul fazei La Тёпе D12. N-ar fi exclus, ca piesele de Ia Cristesti sä reprezinte о continuare Tn epoca romanä, avänd Tn vedere mediul cultural zonal. 5. Faléra din bronz descoperitä la Tärgu-Mures. este ornamentatä cu motive spiralice si sasé semiove. Diametrul: 4,5 cm. Inv. 7008. Pl. 111/7. 6. Falerd din bronz, piesä aproape identicä cu cea anterioarä. Descoperitä tot la Tärgu-Mures, Tmpreunä cu precedenta. Diametrul: 2,7 cm. Inv. 7009. Pl. 111/8. Se folosea ca aplicä de costum sau ornament vestimentar, asa cum о Tntälnim si la Ciumesti13. Tinänd de traditia geometrismului care avea la bazä stilizarea liniarä, arta celticä La Тёпе se detaseazä de stilizarea liniarä luänd Stil expresionist. Tn ceea ce priveste motivele ornamentale, pe längä stilizarea si schematizarea formelor organice de plante, animale sau oameni, se poate constata о vie preferintä pentru curbe si volute Tn Tmbinäri succesive, combinarea acestora cu un decor rectiliniar, redarea miscärii prin motivul triquetral (triscelul), care poate fi considerat ca un 'S" cu trei braje. Falerele prezentate sunt ornamentate cu acest motiv clasic. Fiecare brat al "S"-ului este preväzut la terminatia sa cu un buton Tn relief (semiovä), ca rezultat al unei spirale, avänd dispusi simetric, Tn apropiere, alti trei. La piesa nr. 6 cei trei butoni principali sunt crestati. Acesti butoni reprezintä, de altfel, preferintä pentru asa-numitul motiv al "bäsicilor de peste" (Fischblasenmuster)14. Triscelul ilustreazä о reminiscenfä a simbolisticii solare reprezentatä prin zeul Apollo, zeul soarelui, dupä Hecateu din Abdera si Diodor din Sicilia. Motivul TI Tntälnim si pe discul de bronz, acoperit cu о foaie de aur, lucrat Tn filigran si cu aplicatie de coral, probabil о falerä, de la Anvers-sur-Oise, 2 3 2 I.H. Cri$an, Tn ActaMN, 1,1964. pl. 111/3.11/16. 3 M. Rusu, O.Bandula, Mormäntul unei cdpetenii celtice de la Ciumesti. Baia Mare, 1970, p. 8, pl. Vili; V. nota 37 pentru bibltografie. D. Berciu, Lumea celfilor, Bucure$ti, 1970, p. 176-178.
