Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)

II. Istorie

3

STICLÄRIE TRANSILVÄNEANÄ DIN SEC. XVII - XIX

347

Apari|ia lor se leagä.Tn mod organic, de prosperarea viefii Tn general, de dezvoltarea mineritului si de intensificarea construcfiilor, Tn special.1

Tnfiintate Tn apropierea minelor de aur $i argint, Tn primul ränd cü scopul de a produce diferite vase de sticlä uzuale, necesare prelucrärii minereurilor, pentru a märi veniturile. Aceste gläjärii produceau, probabil, si sticlärie de uz casnic, folositä Tn gospodäriile modeste ale localnicilor. Astfel, se presupune existenta gläjäriilor Tn jurul minelor de la Baia Mare, Baia Sprie, Tn judeful Bihor, Tn Muntii Metaliferi, la Hunedoara, Deva etc.2 Din secolele XIV - XV avem mentiuni si despre activitatea unor mesteri sticlari „witripari”3 . Organizati Tn breaslä, aläturi de sculptori, pictori, tämplari, acestia, se pare, pictau si montau discuri de sticlä la ferestrele unor constructs4

Primele menfiuni documentare certe, cu detalii de localizare si funcfionare ale unor ateliere de sticlä, Tn Transilvania, dateazä de la Tnceputul secolului ai XVII - lea.5

Tnfiintate Tn väile impädurite ale Carpatilor, care ofereau conditii favorabile pentru procurarea materiei prime si facilitä+ii de ordin energetic, gläjäriile transilvänene din secolele ale XVII - XIX au fost concentrate Tn cäteva regiuni bine distinse, adevärate centre de productie a sticlei.6 Aceste zone au cunoscut perioade diferite de activitate, perioade de ascensiune, dar si de decädere7.

Takács Sándor. Magyar üveg, magyar üvegesek, ín Szászadok, 1907. p. 631.

2 Borsos Béla, A magyar üvegművesség, Műszaki Könyvkiadó. Budapest, 1974, p. 37; Bunta Magda. Katona Imre. Az erdélyi üvegművesség a századfordulóig, Bucure$ti, 1983, p. 37.

3 Bunta - Katona, op. cit. p. 25.

4 Discurile. „ochiurile de sticlä'', de obicei rotunde sau hexagonale erau la Tnceput de cubare verzuie, lucrate din pastä obisnuitä, pufin pretentbasä; mai tärziu transparente de „cristaT' din pastä purä. curatä, erau montate ín inele metalbe din cositor sau plumb. La sfär?itul secolului al XVIII - lea geamurile de sticlä se generalizeazä, se räspändeste chrar Tn mediile rurale, apare stieb planä de dimensiuni tot mai mari, tar la montare se folose$te rama de temn.

3 Bunta - Katona, op. cit. p. 37.

^ Astfel:

a. Tn sud-vestul Transilvaniei, gläjäriile de la Porumbacu de Sus (1619 - 1894). Cárti$oara (1718? - 1868), Arpasu de Sus (1715 - ?);

b. Zóna Covasna - Harghita cu gläjäriile de ta Bbsad (1755 - 1917). Valea Zätanului (1692 - 1860), Zagon (1760 - 1856?). Borsec (1804 - 1917), Barcani (1847 -1890?). Gurghiu (1760 -1894);

c. Vestül Transilvaniei cu gbjäriile de la Pädurea Neagrä (1820 - ?), Säbäbagiu (1722 - 1740?), Hä$ma$ (1741 - 1780?). Beliu (1783 - 1930), Sibisel (1728 - a II - a jumätate a sec. XIX);

d. Nordul Transilvaniei cu gbjäriile de ta Buteasa (1743 - 1789), Bicäu (1762 - 1777); Pobna Codrului (1777 - ?).

7 Dacä gbjäriile din zona Fägärasului (Porumbacu de Sus, Cärtisoara etc.) - au fost mai prospere ln secolele al XVII - lea si al XVIII - lea. Tn secolul al XIX - lea acestea vor fi tot mai mult concurate de gtajäriile din zona vestbä a Muntibr Apuseni, Tn primul ränd de vestitele ateliere de 1a Pädurea Neagrä si Beliu, precum $i cele din zona Covasna - Harghita.