Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
296 GRIGORE PLOE?TEANU. ANA-MARIA ALEXANDRA BUTA 10 adunarea generáld si de conducerea Asociafiunii.44 Asa va apare si circulara nr. 430, din 1 noiembrie 1894, prin care toate despdrtdmintele erau Tndemnate „a face pasii de lipsd pentru sporirea numdrului membrilor, a Tnfiinfa agenturi si biblioteci poporale prin toate comunele", comitetul central al ASTREI angajändu-se sd pund la Tndemdna agenturilor dublete din Biblioteca ei $i alte cdrti corespunzdtoare.45 Cu prilejul adundrii generate de la Sebe$, Grigore Maior si-a expus opiniiie si Tn legäturä cu interzicerea de cdtre autorrtdti a activitdtii unor despärtäminte, exprimändu-si mdhnirea profundd pentru faptul cd romänii dintre Carpati $i Tisa erau „tratati dupd arbitrariul si volnicia slujbasilor fanatizati din provincie".46 El considera dizolvarea adundrilor de despärtäminte ca un act arbitrar, iar pretextul invocat - lipsa de statute speciate - ca un „pretext condamnabir, deoarece activitatea lor era prevdzutd Tn statutele generate ale Asociafiunii. De altfel - mentiona redactorul responsabil al Gazetei Transilvaniei - au fost dizolvate si adundrile altor reuniuni cultural - profesionale, ca Reuniunea fnvätätorilor romani saldgeni, desi ele aveau statute. Tn acest context, s-a declarat Tmpotriva unei intervenitii a comitetului central al ASTREI Ia guvern, apreciind un asemenea act ca nefolositor, si s-a aldturat motiunii Tnaintate de Partenie Cosma, care cerea ca adunarea generald sd nu se demitd sd Tndrume comitetul sd Tntreprindd astfel de pasi, mofiune care a fostTnsusitd, devenind hotdrare 47 Dupd adunarea generald de Ia Sebes, Tn Gazeta Transilvaniei apdrea un articol de fond seris, eredem, de Grigore Maior, despre importanto vitáid a ASTREI Tn existenja si destinul romdnilor transilvdneni, Tntr-o vreme Tn care luptele popoarelor pentru cultura lor nationale erau „urmdrite cu mult interes din partea lumii strdine, deoarece aceste lupte sunt astdzi un fel de barometru, dupd care se mäsurä puterea de viajd a popoarelor si care indied transfigurajiunea viitoare a statelor!"48 Or, Tn opinia autorului, acest barometru pentru romani era Asociafiunea, fiind institutio lor culturald cea mai importante. De aceea, ldudandu-i pe sebeseni, organizatorii adundrii generate din 1894, si condamnand orice apatie si nepäsare fatd de activitatea pe tdrdm cultural - national, fájd de ASTRA si felurile ei, Tsi reitera Tndemnul la fapte si lucrare: „Voim luptä demnd si serioasä, voim ca fiecare dintre noi sä punä umärul, cäci numai cu vorbe 44 Ibidem, nr. 180 din 18 (30) august 1894. Chestiunea biblbtecilor este pe larg tratatä in studiul Eugeniei Glodariu. Biblioteci poporale ate „Astrei" I - II, Tn ActaMN, VI. !969, p. 347 - 360 $i VII, 1970, p. 309 - 328. 45 E. Gbdariu. st. cit„ VI. p. 353. 48 Gazeta Transilvaniei, nr. 180 din 18 (30) august 1894. 47 Ibidem. 48 Dupd adunarea Asociafiunii, ibidem, nr 181 din 19 (31) august 1894.
