Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
UN PUBLICIST DE SEAMÄ - GRIGORE MAIOR (1859 - 1901) GRIGORE PLOE$TEANU, ANA-MARIA ALEXANDRA BUTA Bogatä Tn Tntäptuiri ?i diversä, sträbätutä de idei Tnaintate, cultura modernd a romänilor transilväneni, parte a celei nationale, s-a constituit ca rod al activitätii $i sträduintelor a numerosi intelectuali legati de aspiratiile $i interesele poporului, uniti sub fiamura generoaselor principii libertäre ?i animati de näzuinta de progres $i civilizatie a natiunii romäne. Numele unora dintre truditorii pe tärämul culturii se afiä consemnat doar pe filele Tngälbenite ale documentelor de arhivä sau Tn paginile publicatiilor contemporane, altii au rämas multä vreme ignorati. Dintre ace$tia din urmä, face parte $i Grigore Maior, intelectual cu convingeri de sorginte iluministä si pa$optistä, redactor al Gazetei Transilvaniei (Brasov), animator entuziast al actiunilor de räspändire a culturii Tn rändurile poporului román, initiator ai bibliotecilor ambulante. Grigore Maior s-a näscut Tn anul 1859, Tn localitatea Ormenisul de Cämpie (azi comuna Urmenis - judetul Bistrrta - Näsäud), Tn familia unui preot greco-catolic, cu mai multi copii, Tnrudit prin ascendentä cu Petru Maior. Rämas de timpuriu orfan, a fost crescut de un unchi, cdre i-a Tndreptat pasii spre Tnvätäturä, pentru a deveni folositor neamului säu asuprit. A urmat clasele primäre la Tärgu - Mure?, din anul 1866, continuate la Blaj, din anul 1868, unde frecventeazä Liceul, beneficiind de un stipendiu din fundatiunea Petru Maior. Tn toamna anului 1880 a intrat Tn Seminarul teologic greco - catolic, pe care l-a absolvit Tn anul 1884.1 Tntre profesorii säi s-a numärat si cärturarul loan Micu Moldovan. Näscut Tntr-un tinut asupra cäruia evenimentele de la 1848 -18.49 si - au pus puternic amprenta, instruit Tn Blajul istoric si avänd Tndemnul de a serié, tänärul seminarist a debutat Tn anul 1883 cu Coroana sicriului, „román original din viata socialä a natiunii romäne", publicat la Cluj,Tn tipográfia Magyart Tema romanului era generoasä - dragostea dintre doi tineri de etnie diferitä, pe fundaiul revolutiei din Transilvania, autorul nereusind Tnsä sä о transfigureze artistic. Textul fiind inexpresiv, situafiile Tnfätisate neverosimile si chiar absurde, personajele lipsite de consistenfä, a fost apreciat ca un subprodus literar, „cél mai caracteristic produs al modei §i a romanului de colportaj".2 Autorul Tnsusi a considerat románul о „primä 1 Nt./ Nicolae Togan/, Gregoriu Maior (1859 - 1901), ТП Transilvania. XXXII, nr. Ill, aprilie 1901, p. 104. Vezi$iGr. Ptoe;teanu. Grigore Maior, in Steaua ro$ie (Tg,- Mure?), nr. 149 din 24 iunie 1984. 2 M, Popa, Tectonica genurilor literare. Cartea Romäneascä, 1980, p. 210.
