Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
270 lOAN EUGEN MAN 66 din röndui acestor catogorii de ciädiri s-au pästrat doar putine si acestea, provenite din secolul al XIX - lea, restül fiind írilocuite prin clädirile construite ulterior. Plánul acestor locuinte este simplu: tie alungit prin Tnsiruirea íncdperilor, fieín formä de „L". ín tot cazul, Idtimea la front este impusä de mdrimea loturilor care, ín general, sunt ínguste. ín cea mai maré parte a lor clädirile sunt realizate cu parter, parter si subsol, mai ales cele situate pe térén ín pantä, dar si cu etaj. Subsolui cát si íncöperile parterului sunt folosite pentru activitäti mestesugäresti si comerciale. Cele mai multe asemenea spatii se aflau pe principalele strözi si piefe ale orasului (Trandafírilor, Bolyai, Petőfi, Cälärasilor, Revolutiei). Pentru cunoasterea lor, ca Planimetrie dar si tratare arhitecturalä, ne oprim doar la douä asemenea edificii. О primä clädire este aceea din strada Avram láncú nr. 23, cunoscutö sub numele de „Casa lui Avram láncú". Aicí, Tntre anií 1847 - 1848 a locuit Avram láncú Tmpreunä cu Alexandru Papiu Marian si Petru Popovici, ín perioada cőnd practicau avocatura la Tabla Regeascä din oras.148 Momentul este cinstit príntr-o placä de marmurä, montatä längä fereastra de mijloc a fatadei principale, care are urmätorul text: „ín aceastä casä a locuit íntre anii 1847- 1848 AVRAM IANCU luptätor däiz si neinfricat pentru drepturile sociale si nationale ale poporului román'' Fiind situatä pe un teren in pantä clädirea este realizatä cu demisol si parter, spre stradä avänd doar parterul. Fatada principalä (Plansa nr. CLXXVI) prezintä un parament impärtrf im trei panouri, prin patru pilastri cu caneluri, fiecare avänd cate un capitel cu volute ionice. La distante egale, fiecare panou are cäte о fereasträ dreptunghiularä, usor arcuitä si subliniatä de un ancadrament din tencuialä, care se terminä printr-un boltar median. Acoperisul este simplu, in patru ape, din care partea situatä spre stradä avänd un timpan arcuit, preväzut cu un orificiu de formä elipticä. Nu excludem ideea ca acest timpan sä fi fost realizat ceva mai tärziu, dupä mijlocul secoluluí al XIX - lea. Planul clädirii este simplu (Plansa nr. CLXXVII), zidäria parterului urmärind-o pe aceea a demisolului. Initial, parterul forma о insiruire de cöteva incäperi dar, pe 148 , local nostru de 'mtätnre. conversare si cetirea jurnaletor románestí in Tg.-Muresutui inainte de anul 1846 sub timpul cat am tost кз Tabla legaki a tost cortetul lui Avram lancu care locuia cu Alexandru Papiu Harianu (sic) si cu Petru Popovici in strada Otarior numitd . in Pornpüu Teodor, Avram lancu ki memorakstica, CM-1972- p. 212,
