Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
31 TÁRGU - MURE$ SUB STÄPÄNIREA HABSBURGICÄ 243 turnului, despärtit de cel superior printr-o cornisä simplä, are pilastrii lipsiti de baze si cornise avänd aspectui unor simple platbande, singurul element introdus fiind fereastra, la fei simplä. Mai deosebit tratat este registrul inferior, marcat de portaiul ce poartä un ancadrament de piaträ naturalä cioplitä, Tncälecat de о fereasträ. Acest registru inferior este despärtit de restul turnului printr-o cornisä care are profilul aceleia de la navä. Fafadele laterale ale bisericii sunt articulate prin platbande, singurele elemente decorative fiind ferestrele semicirculare alungite, la fei märginite de ferestre simple. Färä a avea о valoare arhitecturalä deosebitä, amintim pe aceastä cale si alte douä biserici $i anume biserica unitarianä, situatä Tn strada Bolyai nr. 13, la intersecfia cu strada Borsos Tamás $i realizatä Tn anul 1869, cät si biserica luteranä care era situatä Tn piata Trandafirilor, la intersecfia cu strada Horea, construitä Tn anul 1829, cu ajutorul baronului Brukenthal Carol. A fost demolatä Tn anul 1960 si reconstruitä Tn strada Toplita.100 Am läsat la urmä cele douä vechi biserici románesti din partea de sus a orasului, mai modeste ca proportii, dar reprezentänd adevärate monumente de arhitecturä barocä aparte. ín secolul al XVIII - lea numärul romänilor din oras poate fi considerat destul de apreciabil. Conscriptio efectuatä de episcopul unit Inochentie Micu - Clain, Tn anul 1733, Tnregistreazä un numär de 60 familii unite, de rit greco - catolic, apreciate la un total de peste 300 locuitori romäni si aproximativ 10% din populafia ora$ului.101 Mult mai precisä este conscripfia romänilor din anul 1762 care, la Tärgu - Mure$, Tnregistreazä 56 familii unite si 39 familii neunite,102 ceea ce ar corespunde unui numär de 475 persoane. Este perioada cand prin politica sa protectionistä magistratul orasului, pe längä mäsurile luate de guvern, dispune la 1759 ca romänii sä nu mai fie läsati sä se stabileascä Tn oras si cei existenti sä fie alungati.103 Tn cea mai mare parte romänii locuiau Tn partea de sus a orasului si anume aceea circumscrisä sträzilor Mitropolit Andrei Saguna, Toplita, Maresal Ion Antonescu, Spitalul vechi, Avram lancu, dar si Tn zona sträzii 22 Decembrie 1989. Socotim necesarä pentru partea de sus a orasului, о remarcä. Urmare a politicii dusä de stäpänirea austriacä, Tn oras au fost aduse cäteva familii de germani (sasi), fapt ce a determinat autoritäfile, ca si localnicii unguri, sä numeascä zóna ca „Órásul german"104, dar prin 100 Kiss Pál, op. c/T., p. 68 - 69. 101 Traian Popa, op. eit. p. 25; Nicolae Togan, Statistica romänilor din Transilvania in 1733. ín Trqnsilvania. Sibiu, anul XXIX, 1898, p. 189. 102 Virgil Cfobanu, Statistica romänilor ardeleni din anii 1760 - 1762 (Buccow). ín AHN, vol. Ili (1924- 1925), 1926. p. 164. 103 Arti Stat, PrimQria municipiului Tőrgu - Mure?, Protocoale ?i registre. nr. 109. 104 Orbán Balázs, op. cit.. IV, p. 132.
