Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
236 lOAN EUGEN MAN 24 forma sa artisticä, о putem puné Tn legäturä cu medalioanele funerare románé, ca cele de la santierul roman din Criste$ti. Abia ridicat cä Tn anul 1740 acoperisul turnurilor se rästoarnä, dar este refäcut Tn anul urmätor, cänd se terminä definitiv si acoperirea navei. Dupä о scurtä Tntrerupere, la 1747, se terminä lucrärile la cor si cele douä turnuri, iar Tn anul 1748 se monteazä crucile aurite81. Lucrärile de construire a bisericii sunt terminate Tn anul 1750,Tnsä dotarea acesteia continuä si Tn anii urmätori: Tn 1757 este montat frumosul amvon Tn stil neobaroc, iar Tn 1755 altarul principal.82 Tn interiorul bisericii se aflä patru altare laterale si unul principal, Tmpodobite cu picturi din secolele dl XVIII - lea si ai XIX - lea. Cea mai importantä picturä este aceea a altarului principal, cu tema „Botezul lui Isus". A tost realizatä de cunoscutul pictor austriac Michelangelo Unterberger (1695 - 1758)83 , lucrarea fiind adusä de iezuitiTn anul 1731. Tn plan, dar si la fafadä, biserica are mari asemänäri cu biserica iezuitä din Cluj, socotite deopotrivä opera aceluiasi autor, ambele Tmpämäntenind un nou tip arhitectonic Tn Transilvania84. Fatada principalä (Plansa nr. CXLI)0, deschisä spre piata Trandafirilor, este Tncadratä de douä turnuri Tnalte, articulate de pilastrii monumentali treptati, Tntre care se aflä partea centralä delimitatä de о cornisä puternicä. Pilastrii au capitele dorice interpretate Tn formä barocä. Deasupra cornisei superioare a Tntregii fatade se aflä turnurile articulate cu capiteluri dorice si Tncununate cu acoperis specific barocului, cu bulbi succesivi. La baza cornisei turnurile sunt unite printr-un fronton arcuit, sträpuns de о fereasträ Tn formä de cruce greceascä. Sub cornisä, fatada, este accentuatä de intrarea principalä care are un ancandrament din piaträ naturalä cioplitä. Deasupra acesteia este situatä fereastra centralä, amplä si cele douä ferestre laterale, mai Tnguste, dar cu aceeasi Tnältime. Toate ferestrele sunt arcuite $i terminate printr-o bogatä profilaturä. La baza turnurilor se aflä inträrile laterale, cu exceptia céléi din stänga care a fost Tnziditä cu ocazia unor restauräri ulterioare. Desupra acestora se aflä cäte о nisä, care adäpostesc statuile unor sfinti, urmatä de cäte un gol - feredsträ - de formä dreptunghiularä, cu laturile usor arcuite. Tn plan, biserica se Tnscrie Tntr-o formä dreptunghiularä (Plan$a nr. CL). Prin portaiul principal si cel lateral, care nu a fost Tnzidit, se asigurä comunicarea cu spallul de sub tribunä, care este acoperit cu calote 81Historia, p. 211,215. 82 Ibidem, p. 263,265. 83 О varianto a aceieia$i feme, dar de dimensiuni mai mid (91 x 48 cm), se aflo la Galéria de artä din Viena. Identificarea tabbului de la Tőrgu - Mure? s-a fOcut mai tárziu. Vezi Garas Klára, Unbekannte Werke Michelangelo Unterbergers, Tn Imagination Und Imago. 84 „kéttomyos, háromtengelyes homlokzat - megoldás, központi fő - és két mellékbejárattaf'. ín Kiss Pál, op. cit.. p. 41.
